NATO şi descurajarea Rusiei
NATO continuă să își întărească flancul estic.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 17.03.2022, 12:04
În
timp ce armata rusă își continuă agresiunea în Ucraina, la Bruxelles, miniştrii
Apărării din NATO au decis să consolideze postura Alianţei pe termen mai lung,
în special pe flancul estic, deci și în România. Premisele unei astfel de
decizii au fost sintetizate de secretarul general al Alianței, Jens
Stoltenberg: voinţa Rusiei de a folosi forţanu
trebuie subestimată şi nici nu trebuie uitat că această țară deține bomba nucleară.
Dar – a explicat adjunctul său, românul Mircea Geoană – această nouă postură a
Alianţei nu este semnul unui conflict iminent cu Federația Rusă, ci are rol de
descurajare. Noua poziţionare militară a NATO în Est ar urma să presupună un număr
substanţial crescut de forţe terestre de reacţie rapidă, cu echipamentele
aferente, mai multe forţe în aer, o apărare antiaeriană şi antibalistică
întărită, portavioane, submarine şi un număr mai mare de nave de luptă. Va fi
întărită, totodată, apărarea cibernetică. În Alianţă există unitate în privința
deciziei de a nu trimite, în Ucraina, forţe sau avioane care să aplice o zonă
de interdicţie aeriană. NATO vrea să evite, astfel, ca războiul pornit de
Vladimir Putin să se extindă între două blocuri nucleare. În schimb, miniştrii
Apărării au decis să continue să ajute guvernul de la Kiev financiar,
umanitar şi militar, așa cum au făcut-o și până acum, ceea ce a şi permis rezistenţa
ucraineană. Cât despre descurajarea oricăror eventuale intenții ale Moscovei de
a extinde conflictul dincolo de granițele Ucrainei, grupul de luptă al NATO din
România va fi complet operaţional în scurt timp.
În ce priveşte dimensiunile
ori eventualul statut permanent al noilor grupuri de luptă din Est, secretarul
general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a precizat că decizia finală va fi
luată la summitul aliat din iunie. Până atunci, cum întreaga situaţie de
securitate din Europa s-a schimbat, membrii Alianței au fost îndemnați să
investească cel puţin 2% din Produsul Intern Brut în Apărare. România, care
aloca de ani buni acest procent pentru sectorul militar, a decis, recent, să îl
mărească la 2,5%. Într-un cuvânt, NATO nu anticipează un atac al Rusiei asupra
teritoriului Alianţei, mai ales că 75% dintre forţele ruse sunt concentrate în
Ucraina, fără rezultate semnificative. Dar secretarul general Jens Stoltenberg a
avertizat, din nou, că Alianţa nu va tolera niciun atac asupra unui stat membru
și a făcut încă un apel la preşedintele Putin să oprească imediat războiul şi
să pornească discuţii diplomatice cu bună credinţă. Disproporţia imensă între
forţele NATO şi cele ruseşti este în favoarea aliaţilor, iar asta vede şi
Moscova – s-a spus la Bruxelles.
