Negocieri pentru funcţiile de conducere în UE
Şefii de stat şi de guvern europeni au avut o primă discuţie cu privire la propunerile Consiliului European pentru trei din principalele patru funcţii în Uniunea Europeană.
Corina Cristea, 18.06.2024, 11:15
Reuniți neoficial la începutul acestei săptămâni pentru prima dată după alegerile europarlamentare din 6-9 iunie, șefii de stat și de guvern europeni au dezbătut la Bruxelles atribuirea “top jobs”, cele mai înalte posturi din UE. Mai exact, discuțiile au vizat propunerile Consiliului European pentru trei din principalele patru funcţii în UE: preşedinte al Comisiei, preşedinte al Consiliului şi şef al diplomaţiei.
Viitorii titulari sunt desemnați de Consiliu și trebuie votați și de Parlament. Negocierile trebuie să ţină cont şi de configuraţia majorităţii parlamentare rezultată în urma alegerilor, dar şi de nevoia de echilibru între statele din vest şi cele din est.
Pentru preşedinţia Comisiei cele mai mari șanse le are actualul şef al executivului comunitar, Ursula von der Leyen. Aceasta în condițiile în care contextul politic european după alegerea noului legislativ este dominat de Partidul Popular European (PPE), din care fac parte formaţiunile a 13 lideri din cei 27, precum şi Uniunea Creştin-Democrată din care provine von der Leyen.
Pentru a conduce în continuare executivul european, Ursula von der Leyen trebuie să întrunească şi majoritatea calificată a cel puţin 15 ţări, care să reprezinte 65% din populaţia Uniunii, iar ulterior şi majoritatea absolută de 361 de membri din noul Parlament European, care va vota pentru prima dată în noua sesiune în 16 iulie.
La pachet cu şefia Comisiei, statele membre trebuie să decidă cine va fi viitorul preşedinte al Consiliului European, precum şi şeful diplomaţiei europene. Social-democraţii, al doilea grup politic din PE, revendică pentru fostul premier portughez António Costa succesiunea belgianului Charles Michel. Socialistul portughez în vârstă de 62 de ani a fost nevoit să demisioneze în noiembrie anul trecut de la conducerea guvernului de la Lisabona, fiind anchetat în ţara sa pentru trafic de influenţă, dar numeroşi diplomaţi consideră că aceasta nu constituie un obstacol de nedepăşit în măsura în care suspiciunile la adresa lui par să se risipească.
Premierul spaniol Pedro Sánchez sau fostul premier italian Enrico Letta sunt alte variante vehiculate pentru funcţia de preşedinte al Consiliului European.
La majoritatea din Parlamentul European participă şi un al treilea grup – Renew – care probabil se simte îndreptăţit să preia şefia diplomaţiei europene, de unde şi vehicularea numelui premierului eston Kaja Kallas sau al premierului belgian Alexander De Croo, ambii parte din grupul Renew.
În același timp, Roberta Metsola, preşedinta Parlamentului European din ianuarie 2022, pare să aibă asigurat al patrulea dintre cele mai importante posturi din UE. Un element ce complică negocierile ține de împărţirea funcţiilor între vestul şi estul Europei. Vestul pare a avea nominalizări pe toate fronturile, în timp ce estul o are doar pe Kaja Kallas, premierul eston. Liderii urmează să ia o decizie oficială în cadrul unui summit care va avea loc la 27-28 iunie, când se vor discuta și obiectivele politice pentru următorii cinci ani în domenii importante ca apărarea şi economia.
