Negocieri privind bugetul european

Consiliul Afaceri Generale a discutat, luni, la Bruxelles, despre bugetul Uniunii Europene pe următorii şapte ani.

Roxana Vasile, 18.02.2020, 11:20

Reprezentanţi ai ţărilor membre ale Uniunii Europene, inclusiv din România, s-au reunit, luni, la Bruxelles, în cadrul Consiliului Afaceri Generale, pentru discuţii despre bugetul pe perioada 2021-2027 al spaţiului comunitar. Interesul este maxim în perspectiva apropiatului summit special al liderilor celor 27, care se vor întâlni joi pentru a se pune de acord asupra felului în care vor fi împărţiţi banii Europei timp de şapte ani.

Contrar uzanţelor, să începem prin a spune cum s-a încheiat reuniunea CAE: printr-un sfat. “Va fi, cel mai probabil, nevoie ca liderii şi delegaţiile la summit să-şi aducă mai multe rânduri de cămăşi, pentru că reuniunea are toate şansele să dureze mai multe zile!” – a transmis comisarul pentru Buget, austriacul Johannes Hahn.

Intrând în miezul lucrurilor, discuţiile în comun ale reprezentanţilor statelor membre pe marginea cadrului de negociere propus de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, sunt jalonate de multe divergenţe. Fostul premier belgian, care în ultimele săptămâni s-a consultat cu toţi liderii europeni, a convocat summitul extraordinar din 20 februarie în încercarea de a se ajunge la un acord. Lucru dificil, dat fiind că discuţiile privind cadrul financiar 2021-2027 sunt complicate şi de ieşirea Marii Britanii, un contribuitor net al Uniunii.

Pe scurt, Charles Michel a propus o creştere a bugetului şi o contribuţie naţională la buget de 1,07% din produsul intern brut, în timp ce ţările bogate refuză să aloce mai mult de un procent. Totodată, Charles Michel a propus un echilibru între politicile tradiţionale şi cele noi, bani suplimentari pentru fondul de tranziţie spre o economie verde, noi resurse financiare proprii, dar şi o recalibrare a politicii de coeziune, astfel încât aceasta să ajute ţările şi zonele cel mai puţin dezvoltate.

Propunerea de buget a lui Charles Michel a fost interpretată, însă, ca fiind mai degrabă în favoarea statelor membre din Est, care au spus că nu vor accepta nicio tăiere a fondurilor pentru dezvoltare. Cât despre statele care susţin mecanismul pentru condiţionarea fondurilor europene de statul de drept, acestea consideră că preşedintele

Consiliului European a îmblânzit considerabil criteriile pentru acest mecanism. În plus, Austria, Danemarca, Olanda şi Suedia vor să fie menţinut sistemul de reducere ori bonificaţii pentru statele membre net contribuitoare, adică pentru cele care dau mai mulţi bani decât iau din bugetul comun. Potrivit Austriei, în lipsa bonificaţiilor, cele patru ţări plus Germania vor ajunge să acopere 75% din plăţile nete către bugetul comun.

Cât despre România, din grupul esticilor, aceasta a promis să negocieze la sânge menţinerea finanţării, cel puţin la nivelul actual, pentru politica agriculturii comune şi cea de coeziune, care constituie principalele instrumente de reducere a disparităţilor dintre Est şi Vest.