Noi proteste de amploare la Chişinău
Niciodată, în aproape un sfert de veac de la proclamarea independenţei faţă de Moscova, situaţia din Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) n-a părut atât de tensionată.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 05.10.2015, 13:27
Atât alegerile generale, cât şi cercetările sociologice semnalau de multă vreme că populaţia Republicii Moldova e fracturată între pro-occidentali şi filoruşi, între anticomunişti şi nostalgici ai Uniunii Sovietice. Acum, taberele s-au divizat şi se radicalizează gradual. Declarat pro-occidentală, coaliţia guvernamentală tripartită, formată din liberal-democraţi, democraţi şi liberali, a venit la putere acum şase ani, pe valul nemulţumirii populare provocate de abuzurile şi corupţia lungii guvernări comuniste pro-moscovite dintre 2001 şi 2009.
Mandatul major asumat de actuala putere e integrarea europeană. Anul trecut, Republica Moldova încheia acorduri de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană, a cărei membră anunţa că vrea să devină în 2020. Numai că, simultan cu gesticulaţia pro-occidentală, exponenţii administraţiei au devenit, la rându-le, protagoniştii unor răsunătoare cazuri de corupţie. Totul a culminat cu dezvăluirea că din sistemul bancar s-a evaporat, sub forma unor credite cu beneficiari necunoscuţi, un miliard de dolari, adică 15 procente din PIB-ul republicii.
Societatea civilă, tocmai cea cu ajutorul căreia actualii guvernanţi s-au instalat în jilţuri, a reacţionat vehement. De o lună, Platforma Demnitate şi Adevăr, o coaliţie de ONG-uri animate de valori europene, cere, la mitinguri organizate în centrul Chişinăului şi la care participă zeci de mii de oameni, demisia şi tragerea la răspundere a înalţilor demnitari vinovaţi de corupţia generalizată şi de deteriorarea situaţiei economice. O facţiune a protestatarilor califică, deja, republica drept un stat eşuat şi promovează deschis ideea reunificării cu România vecină, drept unică soluţie pentru atingerea standardelor europene de legalitate, democraţie şi dezvoltare economică.
Pe acest fundal, deja, exploziv s-a reactivat cu vigoare opoziţia socialistă şi populistă, care nici măcar nu neagă că e telecomandată de la Moscova. La instigarea liderului socialist Igor Dodon, care adoră să pozeze în compania şefului de la Kremlin, Vladimir Putin, şi a primarului populist de la Bălţi (nord), Renato Usatîi, a cărui campanie electorală a fost finanţată din Rusia, manifestanţi de stânga au blocat circulaţia în centrul Capitalei şi i-au cerut ultimativ preşedintelui Nicolae Timofti să demisioneze. Personaj altminteri blajin, Timofti a recunoscut ca protestele antiguvernamentale sunt generate de nemulţumirea faţă de prestaţia instituţiilor publice şi a unor demnitari, dar a avertizat că acestea riscă să fie utilizate de forţe revanşarde, neo-sovietice, care urmăresc să profite de situaţia creată pentru a stopa traseul european al republicii.
Săptămâna trecută, anunţând că Executivul de la Bucureşti va acorda statului vecin un împrumut de 150 milioane de euro, şi premierul român, Victor Ponta, a apreciat că, dacă nu primeşte sprijin, Republica Moldova riscă să cadă din nou sub stăpânirea forţelor politice pro-ruse.
