Noi proteste împotriva modificărilor din justiţie
Mii de persoane au participat la protestele desfăşurate duminică seara în marile oraşe din România faţă de OUG de modificare a legilor justiţiei.
Corina Cristea, 25.02.2019, 12:35
Mii de oameni au ieşit din nou în stradă în Bucureşti şi în mai multe oraşe din România pentru a protesta faţă de prevederile Ordonanţei care modifică Legile Justiţiei. Ei cer abrogarea actului normativ, despre care spun că aduce atingere independenţei magistraţilor şi blochează activitatea parchetelor. Iniţiată de ministrul justiţiei, Tudorel Toader, şi adoptată, săptămâna trecută, de guvern, ordonanţa modifică regulile de numire a diferitelor categorii de judecători și reduce din prerogativele procurorilor.
Prin acest act normativ, se schimbă procesul de numire a procurorilor şefi şi se înlătură cea mai mare parte a controlului asupra unei secţii de anchetare a magistraţilor, care, potrivit criticilor, a fost înfiinţată pentru a intimida. Sunt cele mai recente modificări pe care social-democraţii, aflaţi la guvernare alături de ALDE, le-au efectuat în ultimii doi ani şi care au generat proteste ample de stradă. „Am venit să apărăm ceea ce a rămas din statul de drept”, au declarat protestatarii, scandând lozinci anticorupţie şi cerând demisia executivului.
Vineri, sute de magistrați au protestat în mai multe orașe importante, în timp ce o parte dintre procurori au decis să își suspende activitatea, pentru a denunța adoptarea acestor modificări. Comisia Europeană, Departamentul de Stat al SUA şi mii de magistraţi români s-au pronunţat, considerând că schimbările ameninţă independenţa justiţiei şi statul de drept. „Modificările bruşte aduse legilor justiţiei prin ordonanţă de urgenţă, fără consultarea Consiliului Superior al Magistraturii şi a corpului magistraţilor, au un impact major asupra capacităţii întregului corp al procurorilor de a-şi îndeplini sarcinile constituţionale”, se afirmă într-un comunicat al procurorilor din Bucureşti. PSD, care de la revenirea la putere la sfârşitul anului 2016 a început o revizuire controversată a sistemului judiciar, îşi motivează acţiunile afirmând că acestea „corectează abuzurile judecătorilor”, sprijinind o justiţie echitabilă.
De cealaltă parte, criticii spun că scopul acestei reforme l-ar avea între beneficiari pe şeful PSD, Liviu Dragnea, condamnat pentru fraudă electorală. Sub mandatul Laurei Codruţa Kovesi, înlăturată anul trecut din funcţie, DNA a condamnat pentru corupţie la nivel înalt numeroşi oficiali, inclusiv miniştri şi parlamentari, câştigând aprecierea UE. În ultima perioadă, însă, Bruxellesul, care monitorizează îndeaproape justiția în România a atenţionat în mod repetat guvernul să acţioneze în acord cu recomandările Comisiei Europene, pentru respectarea statului de drept.
