Noua lege electorală a trecut de Senat

Senatorii au adoptat cu 105 voturi pentru şi două împotrivă proiectul noii legi a alegerilor generale, care prevede reducerea numărului de parlamentari la dimensiunea din legislaţiile anterioare şi revenirea la votul pe liste de partid.

Corina Cristea, 04.06.2015, 13:25

Proiectul
noii legi electorale din România a trecut, miercuri, de Senat, urmând ca
deputaţii să aibă ultimul cuvânt, Camera Deputaţilor fiind for decizional în
acest caz. Astfel, la scrutinul parlamentar de anul viitor ar urma să se revină
la votul pe liste de partid, iar numărul aleşilor să fie mai mic decât în
actualul Legislativ stufos, care numără 412 deputaţi şi 176 de senatori.

Aprobat cu o largă majoritate de senatori, proiectul de lege stabileşte că norma
de reprezentare va fi de un deputat la 73.000 locuitori şi un senator la
168.000 locuitori. În urma aplicării acestui algoritm, Parlamentul va avea 308
deputaţi şi 134 de
senatori, 18 parlamentari ai minorităţilor şi şase din partea diasporei.
Reprezentanţii tuturor formaţiunilor politice au votat această propunere
legislativă.

În timpul dezbaterilor generale de la Senat, PNL şi PSD au salutat la unison
acest proiect de lege. Prin adoptarea lui se revine la normalitate, în sensul
că va fi un vot proporţional pe liste, a apreciat liberalul Puiu Haşotti. Este
sistemul care a funcţionat foarte bine până în 2004, este sistemul valabil în
majoritatea ţărilor care au vot proporţional pe liste. Două rânduri de alegeri,
în 2008 şi 2012, au demonstrat, pe de altă parte, că actuala lege a alegerilor
parlamentare este una profund greşită, care creează şi dispute politice, a mai
spus Haşotti. Iniţiativa legislativă prevede, de asemenea, că pragul electoral
va fi de 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional sau 20%
din voturile valabil exprimate în cel puţin patru circumscripţii electorale
pentru toţi competitorii electorali.

În cazul alianţelor politice şi alianţelor
electorale, la pragul de 5% se adaugă, pentru al doilea membru al alianţei, 3%
din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară şi, pentru fiecare membru al
alianţei, începând cu al treilea, câte un singur procent din voturile valabil
exprimate în toate circumscripţiile electorale, fără a se putea depăşi 10% din
aceste voturi.

Ideea reformării parlamentului nu este una nouă, în urmă cu
câteva luni şeful statului, Klaus Iohannis, având chiar consultări cu
reprezentanţii partidelor pe chestiuni electorale. În
urma discuţiilor, s-a convenit un calendar care presupune ca până la finele sesiunii România să aibă un nou pachet de legi privind alegerile, votul din diaspora, respectiv finanţarea partidelor. Preşedintele pleda atunci pentru scoaterea temei
reducerii numărului de parlamentari din sfera
populismului, subliniind că este de dorit un Parlament mai mic nu pentru că
democraţia este costisitoare, ci pentru că se vrea un Parlament eficient.