Noul Cod Silvic, în dezbatere
În România, aflată sub proceduri de infringement din cauza neimplementării mai multor directive ce ţin de mediu, noul Cod Sivic a intrat în consultare publică.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 02.08.2023, 11:59
La București a fost lansat în consultare publică noul Cod Sivic, iar ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, și-a exprimat speranța că, odată trimis în Parlamentul României, în această toamnă, proiectul va genera un act normativ de foarte bună calitate, care nu doar să salveze România de infringement-urile legate de păduri, dar să combată şi alte lucruri, precum furtul de masă lemnoasă. Odată cu acest proiect de lege, se va modifica şi Codul Penal, care va pedepsi cu închisoare de până la cinci ani falsul în declaraţii cu privire la transporturile de material lemnos.
Printre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic se numără faptul că tăierile la ras vor fi interzise în aproape jumătate din suprafaţa de pădure a ţării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naţionale. De asemenea, se va extinde interdicţia în Parcurile Naturale, dar şi în toate siturile Natura 2000.
Mircea Fechet: “Astăzi, tăierile la ras sunt interzise în aproximativ 5% din suprafaţa împădurită a României, iar prin proiectul de Cod Silvic despre care discutăm acum, această interzicere se va aplica unei suprafeţe care va fi aproape de 50% din întreaga suprafaţă împădurită din România. O a doua noutate pe care aş dori să v-o prezint se referă la faptul că noul Cod Silvic va permite Statului să-şi asume împădurirea terenurilor care au fost, în trecut, despădurite şi ulterior au fost abandonate de proprietari.”
Noul Cod Silvic stabileşte și cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure şi cu autorii din spatele acestora. Totodată, se acordă proprietarului de pădure dreptul la soluţii alternative de pază, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.
În acelaşi timp, vor fi stabilite comunităţile dependente critic de pădure şi prioritizate în accesul la resurse forestiere, iar între 5 şi 20% din încasările ocoalelor silvice de Stat şi private din vânzarea de masă lemnoasă vor ajunge sub formă de investiţii în construcţia de drumuri forestiere şi depozite de lemn. Va fi înfiinţat Consiliul Naţional pentru Silvicultură, cu rol de filtru etic şi tehnic în domeniul silvic, iar toţi proprietarii de pădure din România vor fi incluşi în Registrul Naţional Forestier, va fi întocmit Catalogul Naţional al Ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare şi apare un concept nou – “insule de îmbătrânire”. Acestea devin mecanismul prin care suprafeţele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menţinerea biodiversităţii vor fi protejate de tăieri.
În pofida tuturor acestor atuuri, există, însă, şi voci care susţin că proiectul riscă să ducă la „liberalizarea tăierilor”, fapt ce ar legaliza, în următorii ani, exploatarea unui volum de lemn de peste 100 de milioane de metri cubi.
