Pacienții și doctorii vor mai multă responsabilitate
Epidemia de coronavirus a îngreunat accesul bolnavilor cronici din România la tratamentele de care aveau nevoie.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 22.10.2020, 12:15
Numărul infectărilor cu noul coronavirus crește zilnic în România. Subfinanțat ani la rând, sistemul sanitar este unul din cele mai puțin performante din Europa. Or, nu puține sunt vocile care, plecând de la această realitate crudă, trag semnale de alarmă și critică autoritățile pentru felul în care gestionează actuala criză sanitară. Problemele sunt multiple și pe multe planuri.
Pe măsură ce numărul persoanelor care se îmbolnăvesc de Covid-19 crește, în spitale scade cel al paturilor libere. Iar, dacă acesta din urmă este suplimentat, se constată că nu există suficiente cadre medicale care să le deservească. Până nu de mult adepți ai spitalizării inclusiv a asimptomaticilor și a bolnavilor cu forme ușoare, acum decidenții din domeniul medical schimbă regulile și vor ca, pentru aceste două categorii, tratamentul să se facă la domiciliu. Ar face, astfel, loc în unitățile sanitare celor cărora Sars-Cov-2 le crează probleme serioase de sănătate.
Doar că, în situația nedorită în care aceștia ar avea nevoie de îngrijiri la terapie intensivă, apare pericolul să nu existe suficiente locuri libere la ATI. În atare condiții, medicul şi cercetătorul Octavian Jurma spune, într-un interviu pentru Radio România, că autoritățile ar trebui să fie proactive:
Am început să acţionăm pe baza numerelor pe care le vedem în momentul în care le vedem. Înseamnă că, dacă astăzi vedem aproape 5.000 de cazuri, în urmă cu două săptămâni curba arăta destul de precis că o să ajungem acolo. Pentru a ţine pasul cu epidemia, trebuie să acţionăm astăzi ca şi cum ceea ce vedem că se va întâmpla peste două săptămâni s-a întâmplat deja. Măsurile care s-au luat în zona roşie sunt măsuri bune. Problema este că ele sunt mereu în urma epidemiei.”
Cum toată atenția autorităților este îndreptată spre gestionarea actualei epidemii, bolnavii cronici trag un puternic semnal de alarmă: și ei au dreptul la ingrijiri medicale! Transformarea, uneori intempestivă, a unor mari unităţi sanitare precum Colentina din București în spitale pentru tratarea exclusivă a infecțiile cu Sars-Cov-2 duce la restricţionarea accesului bolnavilor cronici la tratament. Preşedintele Alianţei Pacienţilor Cronici, Cezar Irimia:
Aceşti pacienţi se văd marginalizaţi, părăsiţi, ignoraţi de sistemul de sănătate şi trimişi să se descurce fiecare pe unde poate. Nu este o repartizare corectă a acestor pacienţi pe spitale, pe medici.”
Care ar fi soluția – preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice, Radu Gănescu: Recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii sunt clare: orice spital să poată să trateze şi pacienţi Covid, şi pacienţi non-Covid. Trebuie doar să se asigure echipamente, circuite şi testare.”
Un singur exemplu este grăitor pentru anvergura tragediei – din luna martie, până acum, stadii 1 de cancer s-au transformat în stadii 3.
