Parlamentul European recomandă admiterea României în Spațiul Schengen

Într-o rezoluție, Parlamentul European reafirmă că România şi Bulgaria sunt pregătite să facă parte din spaţiul Schengen şi cere Consiliului European să aprobe aderarea celor două state, la mai bine de 11 ani de la admiterea lor în UE.

Mihai Pelin, 31.05.2018, 12:20

România ar
fi trebuit să adere la Spațiul Schengen în 2011, la patru ani după ce a devenit
membră a UE, dar acest lucru a fost amânat, în mod repetat,din cauza opoziției
unor țări membre. Printre ele s-au numărat Olanda,
Austria şi Germania. Motivele invocate de-a
lungul timpului ţin de neîndeplinirea unora dintre obiectivele asumate în
cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare,
prin care Comisia Europeană monitorizează parcursul Justiției în România, încă
de la aderarea la UE, în 2007. Ele sunt legate de
justiţie şi combaterea corupţiei şi crimei organizate. Subiectul rămâne în
atenția autorităților de la Bruxelles. Reunit în
sesiune plenară, Parlamentul European a reafirmat, într-o rezoluţie, că România
şi Bulgaria sunt pregătite să facă parte din spaţiul Schengen şi a cerut
Consiliului European să aprobe aderarea celor două state. În aceeaşi rezoluţie,
adoptată cu 439 de voturi pentru, 157 împotrivă şi 80 de abţineri,
eurodeputaţii au condamnat prelungirea controalelor la frontierele interne ale
spaţiului Schengen din cauza lacunelor sistemului de azil european şi a lipsei
de voinţă politică, de solidaritate şi de împărţire a responsabilităţilor. Potrivit
Legislativul European, aceste controale restrâng
libertatea de circulaţie între cele 26 de state membre. Conform documentului,
statele membre ar trebui să consolideze cooperarea, solidaritatea şi încrederea
reciprocă în funcţionarea spaţiului Schengen, care este una dintre cele
mai mari reuşite ale Uniunii Europene.

Din
cauza ameninţărilor teroriste cu care s-a confruntat în ultimul timp, Franţa a reintrodus
provizoriu controale la frontiere, prelungite deocamdată până la sfârşitul lunii
octombrie. Şi Austria, Germania, Danemarca, Suedia şi Norvegia aplică din nou,
la rândul lor, tot provizoriu, controale la graniţe, invocând valul de migraţie
din 2015. Comisia Europeană consideră, însă, că situaţia se află acum sub
control şi că nu mai are de ce să autorizeze astfel de verificări. Potrivit
Legislativului European, un mare număr de prelungiri nu sunt conforme regulilor
în vigoare în ce priveşte durata, necesitatea sau proporţionalitatea lor, şi
sunt, în consecinţă, ilegale. Trebuie să redăm Schengen cetăţenilor noştri, a
subliniat raportorul rezoluţiei, Carlos Coelho (PPE, dreapta), cerând statelor
membre să respecte toate regulile, nu doar pe cele care le convin. Potrivit
unui cunoscut institut de cercetări, statele europene au construit mai mult de
1.200 km de ziduri şi garduri, cu un cost de cel puţin 500 milioane de euro.
Dacă toate ţările reintroduc controalele la frontiere în mod permanent, costul
pe 10 ani s-ar situa între 100 şi 230 miliarde de euro, avertizează Parlamentul
European. Spațiul Schengen garantează circulația fără restricții
în cadrul unui teritoriu alcătuit din 26 de țări europene (22 membre ale UE),
în care trăiesc peste 400 de milioane de cetățeni.