Parlamentul şi anticorupţia
Camera Deputaţilor de la Bucureşti a respins, chiar dacă într-un târziu, controversatul proiect al Legii amnistiei şi graţierii.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Florentin Căpitănescu, 19.11.2014, 13:03
La imaginea prăfuită pe care o are Parlamentul de la Bucureşti, altminteri, o instituţie fundamentală în arhitectura Statului român post-comunist, au pus umărul înşişi aleşii. De prea multe ori aceştia au ratat ocazia de a promova decenţa politică şi, mai ales, morală, într-o ţară în care corupţia a făcut şi continuă să facă ravagii, atât în marea administraţie centrală, cât şi în cea locală.
Simpla existenţă a imunităţii parlamentare, căreia societatea civilă şi presa i-au alipit un superlativ grăitor – super-imunitate -, sau refuzul ridicării acesteia în cazul aleşilor cărora le-au fost deschise dosare penale sunt asociate ideii că ingerinţa aleşilor în actul de justiţie s-a făcut chiar fără perdea. Totuşi, politicienii nu s-au rezumat doar la prevenţie. Aveau nevoie şi de o lege care să-i ajute post-factum pe nefericiţii şi mulţii lor colegi ce au ajuns după gratii. Astfel, în sertarele Camerei Deputaţilor de la Bucureşti s-a odihnit controversatul proiect al Legii amnistiei şi graţierii, adoptat în urma cu aproape un an, într-un secret absolut, de Comisia Juridică a forului.
Abia acum, pe fondul dezbaterilor din campania electorala pentru funcţia de şef al statului, Camera a respins definitiv legea, ca rod al unei solidarităţi rarisime între aleşii Puterii şi cei ai Opoziţiei. Proiectul prevedea amnistierea infracţiunilor, inclusiv a celor asociate corupţiei, pentru care Codul Penal sau legile speciale aplică o pedeapsă cu închisoarea de până la şapte ani şi graţierea în întregime a pedepselor cu închisoarea de până la şase ani. Liberalul George Scutaru, reprezentant al Opoziţiei de centru-dreapta, acuză majoritatea parlamentară, în frunte cu PSD (numărul unu la guvernare), că a ţinut intenţionat documentul în aşteptare. George Scutaru: ”A trebuit să pierdeţi alegerile prezidenţiale pentru a-l aduce pe ordinea de zi în Camera Deputaţilor şi a-l respinge definitiv. Ar fi de dorit ca şi pe viitor, atunci când aveţi semnale din partea Opoziţiei, din partea societăţii, să ţineţi cont de ele”.
În schimb, parlamentarul social-democrat Marian Neacşu suţine că această perioadă a fost necesară pentru formularea unui raport lămuritor din partea Comisiei Juridice. Marian Neacşu: ”În momentul în care vrei sa promovezi o lege, care a suscitat mult mai mult interes decât ar fi meritat în faţa românilor, este important să fii bine documentat şi să poţi să iei cea mai corectă şi cea mai bună decizie. Nu trebuia să fie folosit nici de dumneavoastră şi nici de noi acest lucru ca instrument electoral”.
Tot marţi, ca semn ce invalidează oportunitatea Legii amnistiei şi graţierii, plenul Camerei Deputaţilor a acceptat cererea procurorilor de ridicare a imunităţii în cazul a trei aleşi acuzaţi de corupţie.
