Parteneriat aprofundat româno – francez

Cooperarea în dosare europene de interes comun şi consolidarea raporturilor bilaterale au dominat discuţiile de joi, de la Bucureşti, dintre preşedinţii român, Klaus Iohannis, şi francez, Emmanuel Macron.

Bogdan Matei, 25.08.2017, 12:30

Deşi politica sa externă e ferm atlantistă, România nu şi-a ignorat
niciodată tradiţiile francofile şi francofone. Începând cu primii ani 90, toţi
preşedinţii Franţei au vizitat Bucureştiul post-comunist. Francois Mitterand,
Jacques Chirac şi Nicolas Sarkozy au venit aici pentru a se întâlni cu omologii
lor, Ion Iliescu, Emil Constantinescu şi, respectiv, Traian Băsescu. Anul
trecut, pe final de mandat, Francois Hollande a inclus România într-unul din
ultimele sale turnee externe. Iar acum, la doar câteva luni după învestire, Emmanuel
Macron a sosit, la rându-i, la Bucureşti, pentru a conveni cu omologul său,
Klaus Iohannis, aprofundarea parteneriatului strategic bilateral, încheiat în
2008.

În prezenţa celor doi şefi de stat, au fost semnate acorduri în domeniile
economic, militar şi cultural. Între acestea figurează o declaraţie privind
extinderea contractului de exclusivitate între compania franceză de elicoptere
Airbus şi partenerul român IAR din Braşov, precum şi un memorandum
privind achiziţia de rachete de la companii franceze. Preşedintele Iohannis a pledat
pentru creşterea investiţiilor franceze în economia românească şi pentru
colaborarea dintre Paris şi Bucureşti în vederea consolidării proiectului
european. De asemenea, el a reiterat dorinţa fermă a României de a fi admisă în
spaţiul Schengen. România, a spus preşedintele, acţionează deja de facto ca un
stat responsabil şi ia parte solidar la toate eforturile de consolidare a
frontierelor externe ale Uniunii Europene. De aceea, aderarea sa va consolida
securitatea comună şi va transmite un semnal puternic în sprijinul construcţiei
europene.

Alături de Germania şi Olanda, Franţa este unul dintre cei mai
influenţi membri ai Uniunii care, sub formule diplomatice, nu-şi ascund, de
fapt, reticenţele faţă de admiterea României în spaţiul de liberă circulaţie.
Partenerii occidentali recunosc că, tehnic, Bucureştiul îndeplineşte toate
criteriile, dar spun că sunt preocupaţi de persistenţa corupţiei în unele
instituţii româneşti. De data aceasta, preşedintele
Macron s-a declarat pe deplin deschis faţă de ideea admiterii României, dar a
apreciat că Europa Spaţiului Schengen nu funcţionează bine şi că este nevoie de
o reformă a regulilor comune în acest domeniu şi de un control mai bun al
frontierelor. Presa franceză, citată de corespondentul Radio România la Paris,
notează şi că preşedintele român a declarat că directiva europeană privindu-i
pe angajaţii detaşaţi trebuie ameliorată, dar nu a exprimat un acord clar privind
necesitatea de a o modifica până în ianuarie, aşa cum doreşte omologul său
francez. În cursul vizitei sale de o zi la Bucureşti, şeful statului
francez s-a întâlnit şi cu premierul român, Mihai Tudose, cu cetăţeni francezi
care trăiesc aici şi a vizitat Muzeul Satului, una dintre cele mai prestigioase
şi spectaculose instituţii muzeale româneşti.