Parteneriat strategic româno-francez
România şi Franţa îşi reafirmă decizia de a-şi consolida relaţia bilaterală privilegiată.
Bogdan Matei, 05.11.2024, 13:10
Încă din secolul al 19-lea, Parisul era opţiunea numărul unu pentru elitele româneşti care-şi trimiteau fiii la studii în Occident. Tot în Franţa s-au refugiat mulţi revoluţionari paşoptişti români, după ce mişcarea lor înnoitoare a fost zdrobită de reacţiunea internă, sprijinită de trupele de invazie otomane şi ţariste.
Istoricii spun că susţinerea fermă a împăratului francez Napoleon al III-lea a fost decisivă pentru Unirea Principatelor Române, în 1859. Loc predilect de azil a fost Franţa şi pentru militanţii anticomunişti scăpaţi de dictatura din ţară, instalată de armata sovietică de ocupaţie. Sculptorul Constantin Brâncuşi, eseistul Emil Cioran ori dramaturgul Eugene Ionesco sunt celebrităţi, deopotrivă , mondiale, franceze şi româneşti.
Mass-media şi opinia publică din Hexagon au vibrat, emoţionate, la Revoluţia română anticomunistă din 1989, soldată cu peste o mie de oameni ucişi. După restaurarea democraţiei la Bucureşti, relaţiile bilaterale româno-franceze au devenit tot mai cordiale şi mai strânse şi au culminat, în 2008, cu încheierea unui Parteneriat Strategic. Între timp, în septembrie 2006, Bucureştiul găzduise, în premieră absolută, şi un Sommet al Francofoniei.
Luni seară, la Paris, premierii români, Marcel Ciolacu, şi francez, Michel Barnier, au discutat despre consolidarea Parteneriatului Strategic bilateral, cu accent pe componenta economică şi de apărare. Cei doi şefi de guvern au stabilit că investiţiile în domenii-cheie, precum IT, aeronautică şi energie, sunt esenţiale.
Dublarea volumului comerţului bilateral în cei 16 ani de Parteneriat Strategic, tendinţa sa ascendentă şi relaţii economice cu tradiţie, precum Dacia Renault, reprezintă argumente solide pentru a continua cooperarea într-o formă consolidată – a declarat prim-ministrul Ciolacu, citat de corespondentul Radio România la Paris.
Şeful guvernului de la Bucureşti a apreciat cooperarea solidă în materie de securitate, precum şi faptul că, prin decizia peşedintelui Emmanuel Macron, Franţa şi-a asumat rolul de naţiune-cadru a Grupului de Luptă NATO în România, imediat după invadarea Ucrainei de către Rusia, element esenţial pentru consolidarea poziţiei Alianţei pe flancul estic. A fost evidenţiată şi dorinţa Franţei de a-şi spori prezenţa militară în România, care se ridică în prezent la 800 de militari.
Premierul Ciolacu i-a mulţumit omologului Barnier şi pentru susţinerea constantă a Franţei privind integrarea completă a României în Spaţiul Schengen, de liberă circulaţie, precum şi aderarea la OCDE, o prioritate majoră a guvernului de la Bucureşti.
Anul viitor, România şi Franţa vor aniversa 145 de ani de relaţii diplomatice şi sunt în pregătire numeroase evenimente care vor prezenta bogăţia celor două culturi şi interacţiunile dintre ele.
