Perspective economice şi reajustări sociale
Conflictul declanşat de Rusia în Ucraina va avea, inevitabil, un impact asupra economiei europene – spune, la București, comisarul Paolo Gentiloni.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 30.03.2022, 11:33
Pandemia de Covid-19 a afectat, timp de doi ani, economia românească. Perspective ca situația să se redreseze existau, cu atât mai mult cu cât, de la începutul lunii martie, autoritățile de la București au decis să nu mai prelungească stările de alertă care se succedaseră până atunci și nici să nu mai impună niciun fel de restricticții. Invazia din Ucraina, care aproape că a coincis cu ieșirea României din pandemie, a generat, însă, noi probleme ce s-au suprapus peste cele deja existente: creșterile foarte mari de prețuri la curent electric și gaze naturale, cu efecte asupra tuturor preţurilor de consum.
În vizită la Bucureşti, comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni,a vorbit de un impact deja vizibil asupra inflaţiei, care a urcat, în februarie, la 6,2% în Uniunea Europeană şi la 7,9% în România. Anul acesta – a punctat oficialul de la Bruxelles – România ar putea avea o creştere economică de peste 4%, dar invazia rusă din Ucraina o va afecta. Or, în noile condiții în care, după pandemie, a venit rândul războiului să genereze temeri, este nevoie de coordonarea acţiunilor la nivel comunitar pentru a limita o criză şi pentru a păstra reluarea creşterii economice, prin Planurile de Redresare şi Rezilienţă. Evident că – mai spune comisarul european pentru Economie – aceste planuri fiind întocmite înainte de război, ar putea fi ajustate în limita reglementărilor comunitare în vigoare, dar ele sunt oricum extrem de importante, reprezentând motoare ale creşterii într-o situaţie dificilă. Prin PNRR, România, de pildă, ar putea profita de peste 29 de miliarde de euro.
Executivul român lucrează la un pachet de măsuri pentru gestionarea efectelor inflaţiei ridicate şi ale conflictului din Ucraina, în special în scopul contracarării scumpirilor produselor energetice şi alimentare – a precizat ministrul Finanţelor, Adrian Câciu. El a mai spus că cel puţin 70-80% dintre măsurile ce vor fi implementate ar trebui să fie finanţate din bani europeni. Una dintre aceste măsuri ar fi sprijinirea a peste 3,5 milioane de români cu venituri mici. Aceștia ar putea fi ajutaţi cu bonuri valorice pentru a face faţă valului de scumpiri şi sunt discuţii în acest sens în coaliţia de guvernare. PSD propune acordarea de vouchere de 50 de euro pentru alimentele de bază, la fiecare două luni, familiilor cu copii, persoanelor cu dizabilităţi şi pensionarilor cu venituri mici. Tot cu bonuri valorice de 30 de euro ar urma să fie ajutaţi şi elevii din familii sărace, pentru a-şi cumpăra rechizite, haine şi alimente. PNL este de acord cu ajutorul pentru alimentele de bază şi chiar a propus dublarea unora dintre vouchere.
