Poziţionări politice pentru alegerile prezidenţiale
Anticipat de toată lumea, anunţul candidaturii premierului social-democrat Victor Ponta la preşedintia Romaniei a venit joi. Dreapta nu se lasă mai prejos şi face, la rându-i, pregătiri temeinice pentru scrutinul din noiembrie.
Florentin Căpitănescu, 25.07.2014, 11:43
Premierul român, Victor Ponta, liderul PSD, şi-a luat, în sfârşit, inima-n dinţi şi a anunţat ceea ce, în fapt, toata lumea ştia că se va întampla – candidatura la prezidenţialele din noiembrie. El a declarat că, săptămâna viitoare, în cadrul Consiliului Naţional, va cere, oficial, sprijinul partidului său. De asemenea, Ponta a precizat că PC şi UNPR, micuţii acoliţi ai PSD în alianţa aflată la co-guvernare, îi vor sufla, şi ele, vânt din pupă în cursa prezidenţială.
Aşezat, de ceva vreme, pe prima poziţie în sondaje, care, mai mult, îl dau ca mare favorit al scrutinului, Ponta vânează, la doar 42 de ani, funcţia supremă, ca destinaţie finală a unei cariere politice prodigioase. Considerat un exemplar de prim rang al valului de tineri politicieni români, neatinşi de mentalităţile trecutului regim comunist, Ponta, susţin analiştii, nu a ars etape în evoluţia sa ca om politic. Parlamentar, secretar de stat, ministru sau şef de partid sunt, deja, repere în CV-ul său politic. Totuşi, comentează observatorii, Ponta are şi puncte vulnerabile, cum ar fi prestaţia aparent neconvingătoare ca premier, deşi au trecut mai bine de doi ani de când deţine această funcţie, sau controversele asociate realizărilor sale academice, în condiţiile în care acuzaţiiile de plagiat legate de teza sa de doctorat încă îl mai bântuie. Ponta rămâne, totuşi, un candidat redutabil, cu un partid mare în spate, capabil, graţie cunoscutei sale discipline interne, să aducă la urne o mare parte a simpatizanţilor stângii.
Şi la dreapta pregătirile sunt în toi. Săptămâna aceasta, edilul Sibiului, Klaus Iohannis, şeful principalului partid de opoziţie, PNL, a fost desemnat candidat al formaţiunii sale la prezidenţiale. Exponent al minorităţii germane din Romania, Iohannis, cotat al doilea în sondaje, are, pe lângă anvergura unui primar destoinic, ce şi-a administrat aproape ireproşabil urbea, şi imaginea unui politician echilibrat, care nu este predispus la derapaje verbale.
Pentru analiştii politici, la cum stau lucrurile acum, Iohannis este, pentru Ponta, sigurul contracandidat adevărat, care nu conteză doar la nivel de retorică ori program prezidenţial. Pentru a fi, însă, titular în meciul prezidenţial cu Ponta, Iohannis mai este nevoit să lupte şi cu Cătălin Predoiu, candidatul propus de PDL, tot opoziţia de centru-dreapta. Cele două mari partide de opoziţie, care urmează să fuzioneze, vor avea, astfel, un candidat comun, ce va fi decis după o cercetare sociologică minuţioasă. De altfel, la sfârşitul acestei săptămâni, vor avea loc trei congrese consacrate fuziunii dintre liberali şi democrat-liberali. Separat, pentru fiecare în parte, iar, mai apoi, cel comun, dedicat fuziunii prin comasare.
Ca aspiranţi la fotoliul prezidenţial au mai fost confirmaţi Kelemen Hunor, liderul UDMR, şi Cristian Diaconescu, din partea PMP.
