Prelucrarea datelor personale în România
Liderii partidelor parlamentare româneşti anunţă că au găsit formula optimă pentru prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.
Bogdan Matei, 07.05.2015, 13:30
Politicienii de la Bucureşti pregătesc o nouă reţetă, previzibil
laborioasă, prin care să dozeze libertăţile cetăţeneşti şi siguranţa publică.
Invitaţi, miercuri, la consultări de preşedintele Klaus Iohannis, liderii
partidelor parlamentare au convenit să susţină un nou proiect privind accesul
la datele personale în sectorul comunicaţiilor electronice. Acesta ar urma să
acopere golul din legislaţie, provocat odată cu respingerea, anul trecut, de
către Curtea Constituţională a unor proiecte anterioare pe aceeaşi temă, care
contraveneau legii fundamentale. Noul proiect, susţine Preşedinţia, oferă
garanţii suplimentare pentru protejarea dreptului la viaţă privată. Solicitată
insistent de reprezentanţii societăţii civile, formula e împărtăşită de
politicieni.
Premierul social-democrat Victor Ponta afirmă că: Formula
pe care a propus-o preşedintele e o formulă foarte bună, respectând decizia
Curţii Constituţionale. Pe de altă parte, punem instrumentele la dispoziţia
instituţiilor statului care au nevoie pentru combaterea terorismului, pentru
diverse situaţii prevăzute de lege.
Partener-junior la guvernare,
preşedintele UNPR, Gabriel Oprea, susţine că proiectul garantează siguranţa
naţională şi respectă şi drepturile individuale.
În numele principalului partid
de opoziţie, copreşedintele PNL, Alina Gorghiu spune, la rându-i, că proiectul
convenit ţine cont atât de decizia Curţii Constituţionale, cât şi de cerinţele
Convenţiei europene pentru drepturile omului: O modificare importantă adusă
acestei legi o reprezintă prevederea conform căreia accesarea datelor de trafic
se va face doar într-un cadru delimitat, doar de către o instanţă de judecată
sau cu autorizarea judecătorului.
Tot din opoziţie, UDMR a anunţat,
deja, că va înainta amendamente care să stabilească că durata stocării datelor
trebuie să fie de minimum şase luni şi de maximum doi ani, idee împărtăşită şi
de grupul parlamentar al celorlaltor minorităţi naţionale.
Odată noua lege
adoptată de Parlament şi validată de Curtea Constituţională, s-ar putea încheia
o tragicomedie politico-legislativă care a ţinut prima pagină a ziarelor la
începutul anului.
Avansate de Guvern, dar – spuneau experţii – inspirate
integral de serviciile speciale şi numite de presă legile Big Brother,
proiectele respinse au provocat o dispută sonoră între membrii Curţii şi fostul
şef al SRI, George Maior. Cu o vehemenţă neobişnuită pentru un personaj
altminteri placid în spaţiul public, acesta a afirmat, chiar înainte de a demisiona,
că, dacă România ar fi lovită de atentate, îi va arăta cu degetul pe
judecătorii constituţionali, fiindcă ar fi privat serviciul de instrumentele
legislative de care avea nevoie în lupta antiteroristă. Era imediat după
sângerosul atentat de la Paris, contra redacţiei săptămânalului satiric Charlie
Hebdo, când emoţia provocată în întreaga lume părea să îndreptăţească
cererile serviciilor speciale. Cert este, însă, că acestea par să-şi poată
îndeplini misiunea chiar fără legile Big Brother, fiindcă în România n-au
fost comise atentate teroriste.
