Premiile Uniunii Scriitorilor din România
Uniunea Scriitorilor din România şi-a anunţat, miercuri, laureaţii pentru anul 2015.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 02.06.2016, 13:10
Nume consacrate, iubite de public şi respectate
în interiorul breslei figurează pe lista de premii pentru anul 2015 ale Uniunii Scriitorilor
din România. Potrivit site-ului USR, cea mai prestigioasă dintre distincţii,
Premiul Naţional pentru Literatură, i-a revenit romancierului Mircea
Cărtărescu. Devenit sexagenar exact în ziua premierii, acest profesor de la
facultatea de Litere a Universităţii bucureştene, considerat un teoretician important al
postmodernismului românesc, poet şi eseist e, de departe, şi cel mai în
vogă prozator român, deopotrivă în ţarăşi în străinătate. Epuizată imediat ce-a ieşit pe piaţă, una dintre
cărţile sale, De ce iubim femeile,
destinată mai degrabă publicului larg, a fost, pur şi simplu, piratată şi vândută într-un
tiraj care-l dubla pe acela legal. Operele i-au fost traduse într-o sumedenie de limbi -
engleză, italiană, franceză, spaniolă, poloneză, suedeză, bulgară, maghiară etc
-, iar numele său e cel mai frecvent citat în dezbaterile asupra unei virtuale
candidaturi româneşti la Premiul Nobel.
Laureatul
Premiului Special al Uniunii Scriitorilor e
eseistul Horia-Roman Patapievici, pentru volumul ‘Partea nevăzută decide
totul’. Fizician de formaţie, Patapievici e unul dintre cei mai influenţi
intelectuali români pe aşa-numita piaţă a ideilor. Riguroasă şi impecabilă
pentru admiratori, aridă şi plictisitoare pentru adversari, scriitura eseurilor
sale e evident tributară formaţiei de om de ştiinţă. Valorile pe care le
promoveză în spaţiul public – de la politicile economice libertariene la morala
creştinismului tradiţional – aparţin familiei ideologice conservatoare, ceea ce
l-a transformat în ţinta predilectă a ideologilor de stânga. De ceva timp
retras din prim-planul scenei, Patapievici decontează, astfel, şi devotamentul
faţă de fostul preşedinte Traian Băsescu, în mandatele căruia a fost preşedinte
al Institutului Cultural Român şi căruia i-a cauţionat multe din acţiunile
discutabile.
Premiul pentru proză pe 2015 i-a fost acordat lui Dan Stanca,
pentru volumul ‘Ghetsimani ’51’. Editorialist de cursă lungă în, pe vremuri,
influentul cotidian de dreapta România
liberă, Stanca a publicat mai bine de 20 de romane în care deplânge
rătăcirile modernităţii şi nu-şi ascunde nostalgia faţă de ţara şi oamenii de
dinaintea ocupaţiei sovietice şi instalării comunismului.
Vasile Dan, cu
volumul ‘Lentila de contact’, a obţinut Premiul pentru poezie, iar Mircea
Anghelescu a fost desemnat câştigător la secţiunea critică şi istorie literară,
pentru volumul ‘Lâna de aur.
Anunţarea
premiilor pentru anul 2015 a fost unul dintre tot mai rarele momente de
concordie în interiorul Uniunii Scriitorilor, unde prestaţia longevivului
preşedinte Nicolae Manolescu, în funcţie de mai bine de două decenii, e tot mai
frecvent şi vehement contestată de unii colegi de breaslă.
