Problema migranţilor
Adâncirea crizei umanitare a migranţilor care fug din calea războaielor din Orientul Mijlociu este subiect la zi atât în cadrul Adunării Generale a ONU cât şi la Bucureşti.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Valentin Țigău, 20.09.2016, 12:23
Crizele umanitare declansate de conflictele din Orientul Mijlociu se adancesc si devin tot mai preocupante. Ele sunt constituite dintr-o migraţie masivă care, spre Europa, a atins, in 2015, peste un milion de refugiaţi şi migranţi fugiţi din calea războaielor. Până recent, România a părut a fi ocolită de acest fenomen extrem. Ea nu s-a aflat nici pe traseul refugiaţilor care plecau din Grecia şi nu a fost nici o ţară de destinaţie predilectă.
Lucrurile sunt, însă, în schimbare, pentru că, pe de o parte, unele rute au fost obturate, iar pe de alta, ţările europene au convenit să împartă povara şi să preia din refugiaţii ajunşi în Occident. Oricum, Poliţia de Frontieră, împreună cu Inspectoratul General pentru Migrări, semnalează creşterea presiunii la graniţele României, în special, la Dunăre, fluviu care a devenit capcană pentru unii refugiaţi al căror traseu sfârşeşte, câteodată, tragic.
În acelaşi timp, la frontierele din Vest, au loc, zilnic, evenimente în care sunt implicate grupuri de oameni aduse de călăuze, din Serbia. Cine sunt acesti migranţi şi care e traseul lor, ne spune Petre Nicola, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara:” În general, migranţii sunt de origine afroasiatică, iar ruta lor este Serbia-România-Ungaria, cu destinaţia, de fapt, ţări din vestul Europei, pentru un trai mai bun, din declaraţiile lor, România fiind doar o ţară de tranzit, pentru aceşti migranţi.”
Fie că folosesc ruta bulgară ori pe cea sârbă, migranţii vor să ajungă, în principal, în Ungaria, prin România, pentru a ocoli gardurile de protecţie maghiare, recunoaşte Cătălin Bercaru, coordonator de proiecte la Organizaţia Internaţională pentru Migraţie: “Într-adevăr, au început să crească aceste cifre, ceea ce este, până la urmă, firesc, pentru că, atunci când apare un gard într-o parte, migranţii întotdeauna se vor reorienta către alte rute.”
În aceste condiţii, statistica imigraţiei din ultimul an devine preocupantă pentru autorităţile de la Bucureşti, după cum subliniază Fabian Bădilă, purtatorul de cuvânt al Poliţiei de Frontieră: “De la începutul anului şi până în prezent, în urma acţiunilor de supraveghere şi control ale colegilor mei de la frontieră, au fost depistaţi 670 de cetăţeni străini implicaţi în fenomenul migraţiei ilegale” .
Migraţia face, zilele acestea, şi obiectul sesiunii Adunării generale a ONU. Este prima reuniune organizată pe această temă de Naţiunile Unite. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, se va adresa, miercuri, Adunării în numele UE şi va participa la o serie de reuniuni dedicate crizei refugiaţilor şi migranţilor. Romania este reprezentată de premierul Dacian Cioloş, însoţit de ministrul de externe, Lazăr Comănescu.
