Producţia industrială în scădere
Economia României dă semne de oboseală, iar acest lucru se răsfrânge şi asupra producţiei industriale, care a înregistrat a doua cea mai mare scădere din Uniunea Europeană.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 18.09.2026, 11:30
Producţia industrială din România înregistrează a doua cea mai mare scădere din Uniunea Europeană în 2026, după Bulgaria, transmite Oficiul European de Statistică. În iulie, producţia industrială din România a fost cu 6,3% mai mică decât în aceeaşi lună din 2025, în vreme ce în statul de la sud de Dunăre, a scăzut cu 6,8%. În cazul ţării noastre, datele Eurostat arată scăderi anuale de 1,9% în februarie, 2,5% în martie, 3,3% în aprilie, 5,4% în mai şi 5,5% în iunie.
România este urmată de Belgia, cu o contracţie de 5,6 procente. La polul opus se află Olanda, cu o creştere de 8,2% a producţiei industriale într-un singur an, urmată de Croaţia, cu un plus de 7% şi Lituania, cu 6,5%. Creşteri de peste 4% au mai avut Danemarca, Finlanda, Ungaria şi Polonia. Industria Germaniei a scăzut însă cu 2,2%, iar cea a Franţei s-a redus cu 0,7%. Italia a menţinut acelaşi nivel ca în iulie 2025, în vreme ce Spania a înregistrat o creştere de 2,4%.
Per ansamblu, la nivelul întregului bloc european producţia industrială a crescut cu 0,3%. Revenind la situaţia României, Institutul Naţional de Statistică arată că, în primele 7 luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2025, producţia industrială a scăzut atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 3,7%, respectiv cu 3,8 procente.
Conform datelor, declinul a fost cauzat de contracţia cu 4,8% a industriei prelucrătoare şi cu 1 procent a celei extractive. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 2,3%. INS mai arată că, în iulie 2026, producţia industrială a crescut cu 0,7% faţă de luna precedentă, datorită creşterilor consemnate de industria extractivă şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat.
Economistul Adrian Negrescu este de părere că, deşi România nu a intrat în recesiune tehnică, economia nu a mai crescut de un an, ceea ce a afectat şi producția industrială. Acesta apreciază că estimările privind creşterea preţurilor în zona de energie din această toamnă riscă să prelungească îngheţul economic până în al doilea semestru din 2027. Singura veste bună, a continuat Negrescu, este rezilienţa remarcabilă de care dă dovadă mediul de business românesc având în vedere fiscalitatea impredictibilă, inflaţia ridicată, dinamica negativă a vânzărilor şi accentuarea blocajului financiar.
În urma acestor evoluţii, Romania a pierdut 12 poziții în Clasamentul competitivității globale 2026, întocmit annual de Centrul IMD, şi a coborât pe locul 61, în timp ce Polonia, spre exemplu, a câștigat 11 locuri şi a ajuns pe 41. Ţara noastră a fost devansată şi de Croația, Turcia, Bulgaria sau de state precum Kenya, Columbia şi Peru. Croația este pe 53, Kenya pe 55, Bulgaria pe 56, Turcia pe locul 57, Columbia pe 59, iar Peru pe 60.
