Puncte sensibile ale celui de-al doilea pachet fiscal
La București continuă discuțiile privind măsurile din al doilea pachet fiscal.
Lică Manolache, 05.08.2025, 11:57
După ce și-a asumat, la începutul lunii iulie, răspunderea în Parlament pe primul pachet de măsuri fiscale, Guvernul şi coaliţia de guvernare (PSD, PNL, USR, UDMR) de la București analizează măsurile cuprinse în al doilea pachet fiscal care vizează redresarea economică şi reducerea deficitului bugetar al României. Printre măsurile discutate – reforma administraţiei locale, reducerea numărului de poliţişti locali sau investiţii care mai pot primi finanţare anul acesta prin programul Anghel Saligny.
La Ministerul Dezvoltării continuă analiza fiecărui proiect în parte, la solicitarea primarilor nemulţumiţi de faptul că multe dintre proiectele demarate pentru dezvoltarea comunităţilor locale ar putea fi blocate din lipsa banilor. Ministrul de resort, Cseke Attila, a explicat, la un post privat de televiziune, că se are în vedere reducerea cu 20% a numărului de posturi din administraţia publică locală și că este nevoie de eficientizarea activităţii şi la autorităţile centrale, unde vor trebui luate, de asemenea, măsuri.
Pachetul al doilea ar urma să cuprindă şi reforma companiilor de stat şi eficientizarea activităţii ANAF pentru colectarea veniturilor la bugetul de stat, precum și măsuri pentru urgentarea accesării de fonduri europene sau reforma în sănătate. În ceea ce privește companiile de stat, Guvernul îşi propune măsuri pentru creşterea transparenţei, profesionalizarea şi depolitizarea conducerilor întreprinderilor publice. Al doilea pachet de măsuri fiscale ar fi trebuit să fie adoptat până la jumătatea lunii, dar va fi întârziat probabil de nemulţumirile legate de suspendarea unor proiecte din programul de dezvoltare locală Anghel Saligny sau de proiectele de reformă la companiile de stat.
După ce va adopta cel de-al doilea pachet, Guvernul de la București va continua cu un al treilea set de măsuri fiscale. Unul dintre cele mai importante puncte din acest ultim pachet – reforma pensiilor speciale pentru magistrați. Au început deja discuțiile pe această temă. Premierul Ilie Bolojan a propus ca pensiile magistraţilor să scadă la cel mult 70% din ultimul salariu net şi să crească vârsta de pensionare la 65 de ani.
Preşedintele Nicuşor Dan a discutat, zilele trecute, cu reprezentanţii magistraţilor, fără a ajunge însă la un rezultat. În context, peste 85.000 de cetăţeni cer preşedintelui Nicuşor Dan să declanşeze un referendum pe tema pensiilor speciale. Comunitatea Declic susţine că România are nevoie de un sistem transparent în care fiecare pensie să reflecte contribuţiile reale ale beneficiarului, indiferent de profesie sau funcţia ocupată. În document se solicită o soluţie pentru toate pensiile speciale, nu doar pentru cele ale magistraţilor.
