Raportul european asupra corupţiei
93% dintre români cred că în ţara lor corupţia este larg răspândită – relevă un raport privind toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, publicat de executivul comunitar.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 04.02.2014, 11:46
Corupţia din cele 28 de state membre costă economia Uniunii Europene circa 120 de miliarde de euro pe an. Implacabilă, aceasta e concluzia primului raport anticorupţie prin care Comisia Europeană radiografiaza fenomenul în întregul spaţiu comunitar. Din Suedia în Malta şi din Portugalia în Grecia, niciuna dintre ţările Uniunii nu e imună. Comisarul pentru afaceri interne, Cecilia Malmström:
Prima prezentare a raportului anticorupţie arată cum statele membre pot combate corupţia prin politici ce trebuie puse în practică şi sugerează statelor europene cum pot combate această corupţie la nivel naţional. Raportul arată clar că nivelul corupţiei variază de la un stat la altul, că această corupţie afectează toate statele membre. Nu există ţări fără corupţie în Europa.”
Domeniile cel mai afectate sunt, previzibil, conexate cu administraţia şi politica. Este vorba despre achiziţiile publice şi, respectiv, finanţarea partidelor. Pentru România şi Bulgaria, admise în UE în 2007 şi încă monitorizate prin rapoarte suplimentare în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, MCV, există exemple de bune practici, evidenţiate în secţiunile dedicate celor două ţări. Cecilia Malmström:
În toate statele avem exemple pozitive şi, desigur şi în România. Cele două ţări, România şi Bulgaria, sunt monitorizate prin MCV, dar aici lucrurile stau diferit. Vorbim de un set diferit de indicatori. Eforturile pe care cele două ţări le-au făcut sunt reflectate în raportul MCV, sunt recunoscute de noi şi, aşa cum spuneam la început, multe state fac eforturi, dar nu sunt suficiente.”
Potrivit raportului, corupţia, atât la scară mică, cât şi la nivel înalt, rămâne o problemă sistemică în România. Există rezultate pozitive în urmărirea penală şi, mai recent, în judecarea unor cazuri de corupţie la vârf, ca urmare a eforturilor unor organisme specializate în aplicarea legii, precum Departamentul Naţional Anticorupţie. Dar rezultatele rămân instabile şi uşor reversibile. Potrivit DNA, între 2006 şi 2012 în România au fost deturnate, prin corupţie şi fraudă, 36 de milioane de euro din fondurile europene.
Achiziţiile publice la nivel local sunt, de asemenea, deosebit de vulnerabile faţă de corupţie. În ceea ce priveşte aşa-numita corupţie mică, plăţile informale sunt o practică obişnuită în sistemul de sănătate din România, grevat de salariile scăzute ale medicilor şi ale personalului auxiliar. 28% dintre respondenţii români ce au apelat la serviciile unor instituţii medicale publice au declarat că au fot nevoiţi să facă plăţi suplimentare, pe lângă onorariile oficiale.
