Raportul OECD privind România
La București, a fost lansat Studiul economic dedicat României, realizat de OCDE, care face recomandări pentru reformele din domeniul fiscal şi bugetar, pentru piaţa muncii şi pentru creşterea competitivităţii economiei
Corina Cristea, 17.03.2026, 11:33
Elaborate o dată la doi ani, studiile economice ale OCDE reprezintă analize periodice ale economiilor statelor membre, precum şi ale celor partenere şi candidate. România a deschis negocierile în ianuarie 2022, a intrat într-un proces de evaluare a politicilor şi practicilor sale raportat la standardele OCDE în aproape toate domeniile de politică publică și, datorită efortului comun al instituţiilor implicate, a făcut paşi importanţi în acest proces de aderare.
La aproape două decenii de la două momente definitorii, aderarea la UE şi la NATO, România îşi propune ca în acest an să atingă un nou obiectiv: aderarea la OCDE, a subliniat acum premierul Ilie Bolojan, la evenimentul de lansare a ediţiei 2026 a Studiului Economic al organizaţiei interguvernamentale cu 38 de ţări membre, fondată în 1961 pentru a stimula progresul economic.
Invitaţia pentru aderarea României la OCDE ar putea fi transmisă în vara acestui an, în iunie, înainte de reuniunea Consiliului, a declarat, la București, secretarul general al organizației Mathias Cormann, care a subliniat că România, în ultimele decenii, a avut o creştere puternică, iar în privinţa convergenţei în contextul standardelor OCDE legate de venituri şi standard de viaţă a avut rezultate foarte bune.
Studiul Economic lansat luni asigură o radiografie echilibrată şi utilă a politicilor macroeconomice şi structurale, cuprinzând recomandări de politici publice formulate de Organizaţie referitoare la macroeconomie, piaţa muncii, creşterea rezilienţei la riscuri climatice şi competitivitate. În document se arată că finanţele publice ale României s-au deteriorat semnificativ, ceea ce prezintă riscuri la adresa sustenabilităţii pe termen lung a finanţelor publice, iar pentru a evita acest lucru OCDE spune că este nevoie de creşterea eficienţei cheltuielilor publice, precum şi de extinderea bazei de impozitare. În raport se mai apreciază că recenta reformă a pensiilor, în special prin creşterea vârstei de pensionare pentru femei, limitarea pensiilor speciale şi introducerea de noi reguli de indexare, este un pas pozitiv către îmbunătăţirea sustenabilităţii sistemului de pensii şi încurajarea participării forţei de muncă. În acelaşi timp, România se confruntă cu o presiune tot mai mare pentru a creşte cheltuielile pentru sănătate, educaţie, asistenţă socială şi inovare, pentru a sprijini o creştere incluzivă.
Taxele de mediu şi cele pe proprietate rămân subutilizate şi ar trebui consolidate, în timp ce recenta reducere a pragului de impozitare a microîntreprinderilor este un pas binevenit. Raportul subliniază și că schimbările climatice exercită o presiune tot mai mare asupra activităţii economice şi a bunăstării sociale în România, iar în acest sens, accelerarea măsurilor de adaptare, cum ar fi îmbunătăţirea apărării împotriva inundaţiilor, este esenţială pentru a proteja populaţiile vulnerabile şi infrastructurile vitale.
Pe de altă parte, România a înregistrat progrese semnificative în integrarea pieţei globale în ultimele decenii, iar pentru a menţine acest impuls, trebuie să abordeze provocările structurale persistente – în special în ceea ce priveşte inovaţia, digitalizarea, educaţia şi dinamismul afacerilor, care continuă să limiteze productivitatea şi potenţialul său economic.
