Rating de ţară, în scădere
Moody's a înrăutăţit perspectiva asociată ratingului României de la ʹstabilăʹ la 'negativă'.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 17.03.2025, 11:30
Moody’s rămăsese singura dintre cele trei mari agenţii de rating din lume care mai avea o perspectivă ‘stabilă’ asociată ratingului suveran al României! Fitch şi Standard & Poor’s aveau, deja, din iarnă, o perspectivă ‘negativă’, plasând România la un pas de un rating din categoria ‘junk’, adică nerecomandat investiţiilor. De la finele săptămânii trecute, li s-a alăturat și Mood’y, care a confirmat ratingul la ‘Baa3’, dar a înrăutăţit, de asemenea, la ʹnegativăʹ perspectiva asociată acestuia.
‘Decizia de a modifica perspectiva reflectă riscul ca, în absenţa adoptării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală, soliditatea fiscală a României să slăbească semnificativ în următorii ani‘ – a precizat agenţia de evaluare.
Conform scenariului Moody’s întrevăzut pe baza politicilor anunţate, până acum, de Guvernul de la București, deficitul României va scădea de la 8,7% din PIB în 2024, la 7,7% în 2025, rămânând tot ridicat.
Ulterior, deficitul se va îmbunătăţi, dar treptat. Cumulat cu o revizuire în jos a prognozelor de creştere economică, povara datoriei guvernamentale va depăși 59% din PIB la finele lui 2025 și va atinge aproape 63% la sfârșitul lui 2026.
Ce crede Moody’s că ar trebui făcut? România s-a angajat să implementeze o reformă fiscală majoră în cadrul PNRR, a cărei adoptare va contribui, cel mai probabil, la îmbunătăţirea previziunilor referitoare la deficit şi datorie. Reforma suferă, însă – spune agenția – întârzieri semnificative.
Cu alte cuvinte, perspectiva de rating ar putea să fie readusă la ‘stabilă’, dacă indicatorii referitori la povara datoriei guvernamentale şi accesibilitatea datoriei se vor deteriora semnificativ mai puţin decât estimările actuale. Sau, în sens invers, ratingul de ţară atribuit României ar putea fi coborât, dacă Executivul nu va reuşi să pună în practică o consolidare fiscală semnificativă. Un astfel de scenariu ar fi rezultatul unui eşec.
Adrian Câciu, fost ministru al Finanţelor, este optimist că lucrurile se vor rezolva: ʺNu a fost un deficit dezastru, dacă raportăm că am avut, totuşi, investiţii de 7,1% din PIB anul trecut. Adică ne-am ales o cale să ne îndatorăm, pentru a ne dezvolta. Nu poţi să te dezvolţi, fără să te împrumuţi! Dar ce spune Moody’s şi ce trebuie să avem grijă şi ce trebuie să aibă, de fapt, clasa politică grijă: ne trebuie o stabilitate politică şi ne trebuie mai puţină emoţie şi ceartă şi scandal şi volatilitate şi hazard în ceea ce înseamnă administrarea ţării. Şi ne trebuie mai multă raţiune şi toată clasa politică să înţeleagă că România este, totuşi, într-un context destul de complicat geopolitic, mai ales regional.ʺ
Într-adevăr, într-un recent articol publicat de Bloomberg se arată că actualele turbulenţe din mediul politic românesc îi îngrijorează pe investitori, care se tem că măsurile fiscale necesare pentru a reduce cel mai mare deficit guvernamental din Uniunea Europeană vor suferi noi amânări.
