Reacţii la duminica electorală din România

Alegerile europarlamentare schimbă ierarhiile în România, iar referendumul pe teme de justiţie dă un semnal puternic clasei politice.

Ştefan Stoica, 27.05.2019, 12:10

Românii,
criticaţi adesea pentru dezinteres afişat şi non-implicare civică, au fost
campionii zilei electorale de duminică. Jumătate din ei, un record absolut, au
votat la alegerile europarlamentare şi 41% – mult peste cele 30 de procente cât
e pragul de valabilitate – au răspuns chemării preşedintelui la referendumul
consultativ. Unul la care trebuiau să spună dacă sunt de acord cu interzicerea
amnistiei şi graţierii pentru faptele de corupţie şi dacă vor interzicerea ordonanţelor
de urgenţă în domeniul justiţiei.

Au devenit virale imaginile cu cozile
interminabile pe care le-au format cetăţenii românii din străinătate care
doreau să-şi exercite dreptul constituţional la vot. Unii nu au reuşit, deşi au
stat ore întregi la coadă, iar frustrarea s-a instalat firesc, mai ales că o
situaţie similară – ce nu a atins, însă, dimensiunile eşecului organizatoric de
duminică – s-a înregistrat la votul din diaspora la prezidenţialele din 2014.
Este motivul pentru care preşedintele Klaus Iohannis şi principalele forţe ale
opoziţiei, PNL şi Alianţa 2020 USR PLUS, au cerut demisia cabinetului de stânga
PSD – ALDE.

Preşedintele i-a felicitat pe români pentru prezenţa masivă la urne
şi a apreciat că votul transmite politicienilor un mesaj fără echivoc. Klaus
Iohannis: Aţi dat un vot clar, un vot
ferm, un vot care nu poate fi ignorat de nici un politician în România. Aţi
votat pentru o politică corectă, pentru o justiţie dreaptă, pentru o justiţie
independentă, pentru o bună guvernare, pentru români şi pentru România.

Euroscrutinul
a modificat clasamentul la vârful politicii. Pe prima poziţie a urcat PNL, urmat de PSD. Pe trei, foarte aproape, se
află favorita diasporei şi a bucureştenilor, Alianţa 2020 USR PLUS. Cele trei
forţe politice se plasează între 20 şi 30%. Vor mai trimite reprezentanţi
în Parlamentul European Pro România, PMP şi UDMR. PSD nu pierde doar 20 de
procente faţă de alegerile parlamentare din 2016 ci şi partenerul la guvernare,
ALDE, situat sub pragul de 5%.

Preşedintele social-democraţilor, Liviu Dragnea,
le-a mulţumit românilor care au votat lista PSD şi şi-au păstrat încrederea în
programul de guvernare, dar a recunoscut că nu e un vot care să bucure. Perceput ca principal beneficiar al modificărilor în cascadă aduse legislaţiei
penale, Dragnea a declarat că nu a contestat niciodată referendumul pe
justiţie. Liviu Dragnea: Trebuie făcute analize foarte rapid şi
foarte serios în partid. Despre referendum, eu astăzi am luat buletinele de vot
pentru referendum şi am şi votat. Aşa cum am spus, în câteva rânduri, că nu
sunt împotriva acestui referendum şi nu sunt împotriva temelor de la
referendum. În societatea românească nu a existat o dispută pe lupta împotriva
corupţiei sau pe alte teme..

Liderul PNL, Ludovic Orban, crede că
rezultatele de la europarlamentare şi referendum reprezintă voinţa cetăţenilor
români: Începând de astăzi, nici un lider politic
nu mai are voie să îndrăznească să vorbească despre amnistie, graţiere sau
despre facerea praf a justiţiei, prin intermediul ordonanţelor de urgenţă. Le
mulţumesc cetăţenilor români care au venit la vot şi care şi-au exprimat votul
pentru Partidul Naţional Liberal .

Preşedintele PLUS, Dacian Cioloş, a
salutat votul de duminică, pe care îl consideră dovada renaşterii ţării, iar
camaradul său, şeful USR, Dan Barna, a afirmat că rezultatele reprezintă o
victorie uriaşă pentru România. Dan Barna: Acest răspuns este elementul pe care putem
construi mai departe viitorul. Acest referendum arată că atunci când forţele de
bun simţ şi decente ale societăţii, preşedintele României, partidele de
opoziţie care cred, care au crezut că justiţia trebuie să rămână independentă,
se unesc, iată, vedem un referendum care a trecut şi care confirmă că justiţia
trebuie să rămână independentă şi că România trebuie să rămână o ţară europeană.

La prima validare electorală, Pro România devine a 4-a forţă politică, iar preşedintele
partidului, fostul premier Victor Ponta, consideră că rezultatele demonstrează
că în România se doreşte o schimbare.