Reacţii la noile modificări ale legislaţiei privind justiţia
Ordonanţele de urgenţă promovate de ministrul român al Justiţiei, în special cea care modifică legile justiţiei, au generat un val de reacţii.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 21.02.2019, 11:54
În
toamnă, Comisia Europeană recomanda autorităţilor de la Bucureşti să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției
și a ordonanțelor de urgență ulterioare şi să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei
de la Veneția și ale Grupului de state împotriva corupției al Consiliului
Europei – GRECO. Recomandarea era
stipulată în raportul periodic din cadrul Mecanismului de Cooperare şi
Verificare pe justiţie şi era congruentă cu contestările formulate apăsat de
societatea civilă, instituţiile judiciare, asociaţii ale magistraţilor şi
opoziţie. Au trecut două luni, iar ministrul de resort, Tudorel Toader, a
promovat prin ordonanţă de urgenţă o serie de modificări la legile justiţiei,
care vizează, între altele, numirea procurorilor
de rang înalt sau chiar atribuţiile şefului secţiei de anchetă.
Toader a
explicat că aceste funcţii pot fi ocupate şi de procurori care au fost
judecători, iar persoanele care le ocupă în prezent cu delegare, mai pot face
asta doar 45 de zile. O parte din modificări ar fi fost făcute în urma
discuţiilor cu CSM, iar multe din soluţii provin de la acesta, a parat
ministrul criticile venite prompt de la instituţiile afectate de modificări. Direcţia
Naţională Anticorupţie consideră că nu există nicio situaţie extraordinară care
să justifice adoptarea prin ordonanţă de urgenţă a unor prevederi referitoare
la eliberarea din funcţie a magistraţilor sau la schimbarea modului de
organizare a parchetelor.
Şi procurorii DIICOT – parchetul antimafia şi
antiterorism – critică ordonanţa,
apreciind că modificările contravin arhitecturii constituţionale stabilite prin
Constituţie şi pun Ministerul Public în imposibilitatea de a-şi realiza
atribuţiile specifice. Însuşi CSM, prin Secţia pentru procurori, atrage atenţia
că modificările aduse de guvern legilor justiţiei sunt de natură să afecteze
grav activitatea parchetelor.
Şi Comisia Europeană a reacţionat. Purtătorul de
cuvânt, Margaritis Schinas, a afirmat că executivul comunitar urmăreşte cu mare
îngrijorare ultimele evoluţii legate de statul de drept din România atât în
ceea ce priveşte conţinutul, cât şi procedura ultimelor schimbări, prin
folosirea ordonanţelor de urgenţă, fără consultări cu reprezentanţi ai
justiţiei şi cu cei direct interesaţi. Aceste modificări, a mai spus oficialul
Comisiei, par a fi în contradicţie directă cu recomandările din cadrul MCV,
susţinute de toate statele membre. El a reamintit că raportul Comisiei Europene
din noiembrie anul trecut îndeamnă România să instituie un sistem solid şi
independent de numire a procurorilor în funcţii înalte, bazat pe criterii clare
şi transparente şi susţinut de Comisia de la Veneţia.
Procurori ai Parchetului
de pe lângă Tribunalul Braşov au protestat în faţa instituţiei, cu
pancarte pe care se putea citi – Respectaţi MCV, Respectaţi
independenţa justiţiei, Procuror independent. Ei consideră că
modificările la statutul magistraţilor afectează grav independenţa sistemului
judiciar. Principalele partide de opoziţie, PNL şi USR, au depus, în Camera
Deputaţilor, o moţiune simplă pe domeniul justiţiei. Ele acuză puterea că a
modificat legislaţia penală cu un singur scop, protecţia infractorilor.
