Reacţii româneşti la pretenţiile transnistrenilor
După votul exprimat, miercuri, în aşa-zisul Parlament al nerecunoscutei republici separatiste Transnistria din estul Rep. Moldova, reacţiile au fost prompte şi categorice.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Valentin Țigău, 17.04.2014, 12:10
Cererea deputaţilor de la Tiraspol de alipire a Transnistriei la Federaţia Rusă nu are un caracter de noutate. După 1990, când a ieşit, unilateral, din componenţa Rep. Moldova, au mai fost astfel de solicitări adresate Dumei Ruse, care, într-o rezoluţie din 1999, numea Transnistria “zonă de interes strategic” pentru Moscova.
În 2006, un referendum a exprimat clar acest deziderat al populaţiei majoritar rusofone din regiunea autonomă. Constrânsă de normele dreptului internaţional, Moscova nu şi-a modificat, însă, poziţia oficială, pledând pentru negocieri în format 5 plus 2 care să confere un statut special Transnistriei, în componenţa Rep. Moldova. În noile condiţii în care Ucraina a fost destabilizată prin anexarea Crimeei şi prin izbucnirea unor focare federaliste la graniţa de Est cu Federaţia Rusă şi în regiunea Odesa – la Marea Neagră, cererea Transnistriei pare o piesă dintr-un puzzle periculos.
Într-o primă reacţie, guvernul Rep. Moldova a criticat votul de la Tiraspol, considerându-l o sfidare la adresa procesului de reglementare a conflictului transnistrean şi a integrităţii teritoriale a Rep. Moldova. După cum transmite corespondentul Radio România la Chişinău, primul ministru moldovean Iurie Leancă apreciază votul drept o acţiune unilaterală şi contraproductivă. Iurie Leancă: “Singura cale de identificare a unei soluţii finale şi viabile pentru conflictul transnistrean este continuarea dialogului politic, fără precondiţii, în cadrul tuturor mecanismelor existente de negociere.”
Dacă, la Chişinău, majoritatea oamenilor politici, inclusiv comuniştii, cred că Moscova nu va da curs solicitarii Tiraspolului, la Bucureşti, preocuparea faţă de un asemenea scenariu provoacă multă nelinişte, în contextul în care România este şi principalul susţinător al integrării europene a Rep. Moldova, integrare condiţionată de reglementarea problemei transnitrene. O spune şeful statului, Traian Băsescu: “Noi am pus în mişcare toată diplomaţia, pentru ca în interiorul acestui Acord de Asociere UE-Rep.Moldova, care va fi votat de Parlamentul European, să se dea şi o perspectivă de integrare europeană a Moldovei. Se poate negocia, se poate orice, numai nu se poate intra în UE cu un conflict îngheţat pe propriul teritoriu.”
In faţa acestei situaţii, remarcă şi ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, este necesară implicarea rapidă a preşedinţiei OSCE, deoarece iniţiative precum cele ale legislativului de la Tiraspol vin în contradicţie cu principiul fundamental al reglementării pe cale politică a problemei transnistrene.
