Recomandări europene pentru dezvoltarea infrastructurii
Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, este nemulţumită de modul în care România atrage fonduri europene, în special pentru transporturi.
Mihai Pelin, 17.09.2018, 11:57
Aflată într-o vizită oficială în
România, Corina Creţu, comisarul european pentru politică regională, le-a atras
atenţia autorităţilor de la București asupra modului în care acestea acţionează
pentru dezvoltarea infrastructurii de transport. Ea a făcut apel să fie trimise
Comisiei Europene mari proiecte, pentru a putea astfel absorbi fondurile
comunitare alocate acestui domeniu. Corina Crețu a mai spus că sunt probleme administrative,
nu s-a redus birocraţia, iar România
pierde bani. Oficialul european a amintit că, din 2014, de când a
preluat mandatul la Bruxelles, doar patru mari proiecte de infrastructură au
fost depuse spre finanţare de autorităţile române.
Corina Crețu a criticat
faptul că există probleme care împiedică finanţarea unor proiecte care ar fi
putut fi eligibile şi a dat exemplul autostrăzii Sibiu – Piteşti,
care nu poate fi finanţată cu bani europeni, deoarece pe două tronsoane au
început lucrările fără să existe avize de mediu. Corina Creţu: Din
punctul nostru de vedere, proiectul este extrem de întârziat şi estimările
noastre arată că această construcţie nu poate începe mai devreme de anul 2019.
Licitarea autostrăzii este, după cum ştiţi, împărţită în cinci loturi, din care
loturile II, III şi IV sunt cele mai dificile din punct de vedere tehnic,
deoarece sunt situate în munţi. În acest stadiu, loturile I şi V au fost
oferite, deci s-au început lucrările în absenţa evaluării impactului asupra
mediului.
Corina Creţu a mai spus că ultimul proiect românesc
important de infrastructură care se află pe masa comisarilor europeni este cel
legat de extinderea liniei de metrou între București şi Aeroportul
Internaţional Henri Coandă. Executivul European va finanţa acest
proiect, care va beneficia şi de un împrumut de la Banca Japoneză pentru
Cooperare Internaţională, precum şi de fonduri de la bugetul de stat. Corina
Creţu: Suntem pregătiţi să finanţăm toate aceste proiecte. Aşa cum am spus,
costurile totale eligibile vor fi stabilite în detaliu, dar aproximativ 350 de
milioane de euro. Agenţia Japoneză de Dezvoltare doreşte să cofinanţeze acest
proiect şi aşteptăm de la autorităţile române să ne spună care este stadiul
negocierilor, discuţiile tehnice pe care le vom avea de acum înainte.
Comisarul
european a reamintit că politica de coeziune este pentru prima dată în istoria UE
portofoliul cu cea mai mare sumă alocată în viitorul buget (2021-2027), iar
România, Bulgaria şi Grecia au prevăzută o creştere de peste 10% faţă de
fondurile actuale. În opinia sa, guvernul şi autorităţile locale trebuie să se
pregătească cu proiecte pentru această perioadă. România trebuie să profite la maximum de şansele
pe care i le oferă apartenenţa la Uniune, să cheltuie cât mai rapid banii
europeni, dar, în același timp, să simplifice procedurile și birocraţia, a conchis
oficialul european.
