Reconfigurări postelectorale
Negocierile pe tema componenţei viitorului executiv european de la Bruxelles se anunţă complicate. România, ca toate statele membre UE, are propriile interese.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Florentin Căpitănescu, 28.05.2014, 12:08
Odată cunoscute rezultatele euroalegerilor de duminica trecută, care au evidenţiat ascensiunea îngrijoratoare a curentului extremist, eurosceptic şi populist, au şi început negocierile pentru viitoarea componenţă a executivului comunitar. Primul care va încerca să coaguleze o majoritate simplă în legislativul comunitar, tradusă prin 376 de mandate, dintr-un total de 751, este premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, candidatul Partidului Popular (PPE) la preşedinţia Comisiei Europene.
Legitimitatea lui Juncker este dată de faptul că PPE va avea cele mai multe mandate, 213, în viitorul Parlament European. Misiunea sa, consideră observatorii, nu va fi nici pe departe o simplă formalitate. Reculul puternic al PPE, care a pierdut mai bine de 50 de mandate, şi venirea la dreapta radicală a PPE a unui numeros grup de eurofobi şi naţionalişti cu accente xenofobe au slăbit forţa şi unitatea acestei famiilii ideologice.
Tocmai de aceea, susţin aceiaşi observatori, Juncker nu îşi permite luxul de a negocia de pe poziţii de forţă, mai ales că printre potenţialii săi viitori parteneri se numără următorii clasaţi, socialiştii, cu aproape 200 de voturi disponibile.
Despre posibila asociere între populari şi socialiştii a vorbit şi premierul român, Victor Ponta: ”Obligatoriu, programul şi proiectele principale în următorii 5 ani ale Comisiei Europene trebuie să reflecte priorităţile ambelor partide. Şi eu cred că aşa se va şi întâmpla. S-a cam lămurit toată lumea cum a fost cu măsurile de austeritate şi că nu au fost în favoarea Europei. De măsurile de austeritate au profitat, din punct de vedere politic, exact antieuropenii.”
Despre interesele României, dincolo de componenţa noii majorităţi, a vorbit, în termeni pragmatici, şeful statului, Traian Basescu. În mandatul viitoarei Comisii Europene, România are fixate patru mari obiective, consideră Traian Băsescu: ”Creşterea numărului locurilor de muncă. Al doilea obiectiv, creşterea economică durabilă, rezultată, în primul rând, din investiţii. Al treilea obiectiv este o atenţie sporită acordată infrastructurii din periferia UE în zona estică şi, în sfârşit, preţul energiei, ca un element esenţial de competitivitate.”
Pe de altă parte, România, ca orice stat membru, este interesată de portofoliul care-i va reveni în viitorul executiv european. Atât şeful statului, cât şi premierul s-au pronunţat, explicit, pentru păstrarea portofoliului agriculturii, ocupat, în prezent, de Dacian Cioloş. Totuşi, cei doi au lăsat să se înţeleagă că au opţiuni diferite în privinţa persoanei pe care România ar trebui să o propună pentru acest post.
