Rectificare bugetară în România
Executivul a aprobat prima rectificare bugetară din acest an, din România, care se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din UE, de aproape 10%.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 02.10.2025, 11:30
Cu o ţintă de deficit mai mare, de 8,4% din Produsul Intern Brut, renegociată cu responsabilii de la Comisia Europeană, prima rectificare bugetară din acest an a fost aprobată, miercuri, de Guvernul de la București. 24 de miliarde de lei (circa 4,8 miliarde de euro) din banii în plus acoperă cheltuielile esenţiale cu pensiile, salariile şi asistenţa socială, în timp ce aproximativ 12 miliarde de lei (circa 2,4 miliarde de euro) din fondurile noi alocate vor fi utilizate pentru plata dobânzilor la împrumuturile anterioare ale statului. Restul de câteva miliarde de lei merg către investiţii.
Rectificarea bugetară adoptată de Guvernul României aduce într-o zonă de proiecţie realistă bugetul de stat, consideră ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în sensul în care s-a făcut analiza tuturor ordonatorilor de credite, a zonei de cheltuieli şi a zonei de venituri, astfel încât aceste cheltuieli şi venituri să fie proiectate cât mai realist posibil. Varianta la care s-a ajuns este un „compromis” rezonabil, chiar dacă majoritatea miniştrilor nu au fost mulţumiţi, mai spune ministrul de Finanţe, care a explicat că s-a urmărit reglarea sumelor pentru zona de împrumut a PNRR pentru ministerele care nu mai aveau bani pentru investiţii:
“Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei, Ministerul Mediului şi Ministerul Dezvoltării. Toate aceste patru ministere nu mai aveau sume disponibile pentru zona de împrumut a PNRR. Prin această rectificare am reglat toate aceste probleme, sunt în jur de 5 miliarde.”
De ce e important acest lucru? Pentru că trebuie să intrăm într-o logică de accelerare a absorbţiei PNRR-ului, spune șeful Finanțelor, iar aceşti bani sunt importanţi pentru obţinerea ţintelor din PNRR. România este la finalul discuţiei cu ultimele memorandumuri legate de acest plan şi se îndreaptă în linie dreaptă spre aprobarea renegocierii PNRR-ului.
De asemenea, şeful Finanţelor a subliniat că, prin adoptarea rectificării bugetare înaintea Consiliului miniştrilor de Finanţe din 10 octombrie şi prin adoptarea şi explicarea noii ţinte de deficit, de 8,4%, şi a tuturor măsurilor conexe acestei rectificări va fi transmis un semnal foarte bun, nu doar către Comisia Europeană, ci şi către pieţe, “că ne menţinem angajamentele, că ceea ce spunem facem şi că schimbăm atitudinea în privinţa evaluării bugetelor”.
Ministrul Nazare a mai anunţat că în luna noiembrie vor începe discuţiile pentru construcţia noului buget de stat, pe alte coordonate, în care să fie prinse toate cheltuielile, atât cele de investiţii, dar şi toate cheltuielile esenţiale, astfel încât anul viitor să nu se mai ajungă în situaţia de a avea o rectificare faţă de care să fie făcută o adăugire pe cheltuieli atât de mare precum cea de acum.
