Relaţia Bucureşti – Chişinău
România îşi reiterează sprijinul consecvent pentru Republica Moldova vecină, ex-sovietică, majoritar românofonă.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 16.05.2016, 13:06
România este interesată de consolidarea stabilităţii Republicii Moldova şi de menţinerea fermă şi consecventă a parcursului european al acesteia. Astfel a sunat principalul mesaj pe care ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni în Guvernul de la Bucureşti, Dan Stoenescu, a ţinut să-l transmită interlocutorilor săi din statul vecin, pe care l-a vizitat la sfârşitul săptămânii trecute.
Aprofundarea reformelor, a adăugat oficialul român, reprezintă premisa cea mai solidă pentru atingerea acestor deziderate şi răspunsul cel mai adecvat la aşteptările exprimate de cetăţenii Republicii Moldova.
De mai bine de un sfert de secol, Chişinăul e un punct prioritar pe agenda Bucureştiului. Când, pe 27 august 1991, după eşecul puciului neo-bolşevic de la Moscova, Republica Moldova îşi proclama independenţa faţă de Uniunea Sovietică, România recunoştea, în aceeaşi zi, statalitatea noului său vecin, creat pe o parte a teritoriilor româneşti răsăritene anexate de Stalin în 1940, în urma unui ultimatum. Comuniunea de limbă, istorie şi cultură a fost un resort permanent pentru susţinerea Bucureştiului faţă de integritatea, suveranitatea şi aspiraţiile de integrare europeana ale republicii.
Confruntat, imediat după dobândirea independenţei, cu rebeliunea secesionistă pro-moscovită din Transnistria (est), administrat, vreme de aproape un deceniu, în primii ani 2000, de o guvernare comunistă abuzivă, iar ulterior de o coaliţie, declarat pro-occidentală, minată de corupţie şi incompetenţă, Chişinăul a pierdut mai multe trenuri către Europa.
Experţii remarcau, între altele, statisticile economice potrivit cărora, în momentul prăbuşirii comunismului, România şi Republica Moldova aveau medii foarte apropiate ale PIB pe cap de locuitor. Azi, proporţia e de 20 la 1 în favoarea României. Bucureştiul e membru al NATO şi UE, iar Chişinăul, oscilând mereu între Moscova şi Bruxelles, a rămas în aceeaşi zonă gri de la intersecţia a două lumi.
În 2014, când părea premiantul Parteneriatului Estic, Republica Moldova a încheiat acorduri de asociere şi liber schimb cu UE. Ulterior, însă, nimic n-a mai funcţionat în coaliţia guvernamentală. Astfel că, acum, în sondajele privind intenţiile de vot, favorite sunt două partide pro-ruse – socialiştii şi, respectiv, populiştii din formaţiunea intitulată Partidul Nostru, condus de primarul de la Bălţi, Renato Usatîi.
De aceea, comenatorii califică drept oportună şi curajoasă decizia ministrului Stoenescu privind înfiinţarea unui Centru de Informare al României tocmai în acest oraş din nord, al doilea ca mărime din republică şi unde, numeric, comunităţile românească şi, respectiv, slavă – rusă şi ucraineană – sunt aproape la paritate. Promovarea României, a culturii româneşti, precum şi a valorilor Uniunii Europene vor fi principalele domenii de acţiune ale viitorului centru.
