Relaţiile româno-americane
Deşi nu totul funcţionează perfect în raporturile dintre Bucureşti şi Washington, Statele Unite rămân cel mai important partener al României.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 14.02.2014, 12:31
Statele Unite sunt interesate de succesul României ca partener democratic, în contextul în care cele două ţări continuă să aibă responsabilităţi globale comune şi un parteneriat strategic. Flatantă pentru Bucureşti, declaraţia îi aparţine vicepreşedintelui american, Joe Biden, care-a avut, joi, o convorbire telefonică, consacrată evoluţiilor regionale, cu şeful statului român, Traian Băsescu. Cu acest prilej, numărul doi de la Casa Albă, virtual prezidenţiabil al Partidului Democrat la alegerile din 2016, şi-a exprimat şi aprecierea pentru contribuţiile constante ale României la misiunile NATO. În plan militar, de altfel, sunt cele mai solide raporturile bilaterale.
România a jucat cartea americană încă de la jumătatea anilor 90, când, abia ieşită din comunism şi din fostul Pact de la Varşovia, şi-a depus candidatura la NATO. Dreptul de survol acordat avioanelor militare americane în 1999, în timpul războiului din Kosovo, ralierea promptă, cu trupe, la campaniile Pentagonului din Afganistan, în 2001, şi Irak, în 2003, au netezit drumul Bucureştiului spre Alianţa Nord-Atlantică, în care a fost admis în 2004. Ulterior, în România au fost instalate atât baze militare, în Dobrogea, pe malul Mării Negre, cât şi componente ale scutului antirachetă, la Deveselu, în Oltenia.
Toate aceste evoluţii au jalonat mandatele a trei preşedinţi români, Emil Constantinescu, Ion Iliescu, Traian Băsescu şi câtorva guverne, de diferite culori politice, ca o probă că România este, atât la nivelul opiniei publice, cât şi al clasei politice, una dintre cele mai pro-americane ţări din Europa.
Nu-i, însă, totul fără umbră în relaţiile româno-americane. Deşi partener strategic, Statele Unite nu au, în prezent, ambasador la Bucureşti, după ce ultimul titular al postului, Mark Gittenstein, şi-a încheiat mandatul, de altfel, destul de controversat. Mai mult, România e una dintre cele doar cinci state membre ale Uniunii Europene ai căror cetăţeni au, încă, nevoie de vize pentru a merge în America. Faptul provoacă frustrare nu numai la Bucureşti, ci la Bruxelles, iar responsabilii comunitari au avertizat ca ar putea introduce condiţii similare pentru cetăţenii americani.
Pe de altă parte, luna trecută, aflată în vizită la Bucureşti, adjuncta secretarului de stat, Victoria Nuland, n-a ascuns preocuparea Statelor Unite faţă de respectarea în România a principiilor statului de drept.
Potrivit analiştilor, formula ar viza presupusa tentaţie a actualei majorităţi parlamentare de a limita libertatea presei şi, mai ales, prerogativele justiţiei şi a de a crea o supra-imunitate pentru politicieni.
