Relaţiile româno-maghiare
Colaborarea politică şi economică domina agenda vizitei în Ungaria vecină a ministrului român de Externe, Teodor Meleşcanu.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 27.02.2017, 12:27
O rivalitate adesea feroce, cu resorturi teritoriale, etnice şi confesionale, i-a despărţit pe români şi unguri vreme de un mileniu. Marcată de discriminarea şi masacrele cărora le-a căzut victimă populaţia majoritar românească, lunga stăpânire ungurească asupra Transilvaniei (centru) a generat prejudecăţi şi resentimente durabile, adesea amplificate artificial de şovinii ambelor comunităţi. Abia după prăbuşirea, în 1989, a regimurilor comuniste de la Bucureşti şi Budapesta, cele două state vecine şi-au putut cu adevărat normaliza relaţiile. Deşi nu totul funcţionează fără greş, concilierea istorică româno-maghiară e adesea comparată cu modelul franco-german.
Cele două ţări sunt aliate în NATO şi partenere în Uniunea Europeană, iar principala formaţiune politică a comunităţii maghiare din România, UDMR, e cooptată, frecvent, de mai bine de 20 de ani, în guvernele de coaliţie de la Bucureşti, fie acestea de dreapta ori de stânga. Azi, aşadar, nu e nimic ieşit din comun în vizita la Budapesta a ministrului de Externe în Guvernul român de stânga, Teodor Meleşcanu, jalonată de întrevederi cu omologul său, Peter Szijjarto, cu premierul de dreapta, Viktor Orban, şi cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Ungaria. Inedită e doar participarea, ca invitat, a lui Meleşcanu la reuniunea diplomaţiei ungare.
Pentru Radio România, ministrul de Externe a declarat: Din punctul meu de vedere este un mesaj foarte clar în legătură cu dorinţa ambelor părţi de a relansa relaţiile între România şi Ungaria. Faptul că în acest proces un rol deosebit de important îl joacă serviciile diplomatice ale celor două ţări, în mod evident că ne permite, îmi permite mie să am o discuţie foarte directă cu tot ceea ce înseamnă reprezentarea Ungariei în lume, deci un public foarte avizat şi în acelaşi timp interesat de problemele reale pe care încercăm să le depăşim.” Bucureştiul, a adăugat Meleşcanu, pledează pentru reluarea lucrărilor Comisiei mixte pentru minorităţi, precum şi pentru organizarea, din nou, a unor şedinţe comune ale celor două Guverne.
În plan pragmatic, România îşi doreşte elaborarea unor proiecte comune de infrastructură, deopotrivă, în zona transfrontalieră şi de-a lungul Dunării, care să poată primi finanţare europeană. Mass-media de la Budapesta, preluată de agenţiile de presă, notează că vizita lui Meleşcanu survine după deschiderea a zece noi puncte temporare de trecere a frontierei comune şi după ce, în urma unui accident grav de circulaţie de partea ungară, maşini de salvare au plecat imediat din Arad şi Timişoara, pentru a salva vieţi omeneşti, fără să se ţină cont că intervenţia trebuie făcută pe teritoriul unei ţări străine. „Colaborarea de acest gen şi modul de abordare a situaţiei ar putea fi un exemplu de urmat şi în politică” – conchid comentatorii unguri.
