Republica Moldova, România, Europa
Acordul de asociere şi liber schimb dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană a fost ratificat în aceeaşi zi de Parlamentele de la Chişinău şi Bucureşti.
Bogdan Matei, 03.07.2014, 11:56
Pe 27 august 1991, exact în ziua în care, după eşecul puciului neo-bolşevic de la Moscova, Republica Moldova îşi proclama independenţa faţă de Uniunea Sovietică, România era prima ţară din lume care recunoştea statalitatea noului său vecin. Un sfert de secol mai târziu, în virtutea aceleiaşi comuniuni de limbă, istorie, cultură şi destin, Bucureştiul este prima dintre capitalele celor 28 de state membre ale Uniunii Europene ce ratifică acordul de asociere a Chişinăului cu spaţiul comunitar.
Camera Deputaţilor a adoptat documentul în cvasiunanimitate. De stânga sau de dreapta, la putere sau în opoziţie, politicienii români califică drept istorică revenirea pe orbita Europei civilizate a teritoriilor româneşti răsăritene anexate de sovietici în 1940, în urma unui ultimatum.
Ministrul de Externe, social-democratul Titus Corlăţean: “Acest acord include în mod firesc o componentă politică de asociere, reprezintă un pas înainte faţă de acordul anterior de cooperare între Republica Moldova şi UE, dar conţine în egală măsură un fundament solid pentru o viitoare integrare a Republicii Moldova în UE.”
Născut în fosta Uniune Sovietică şi ales, ca reprezentant al dreptei populare, în Parlamentul de la Bucureşti de cetăţenii români din Republica Moldova, deputatul Eugen Tomac subliniază că apropierea Chişinăului de Bruxelles e şi rezultatul sprijinului consecvent al României: “Faptul că ratificăm Acordul de asociere a Republicii Moldova la UE reprezintă extrem de mult pentru românii de dincolo de Prut. Semnarea acordului de asociere la UE a Republicii Moldova înseamnă o ruptură definitivă de influenţa Rusiei şi un prim proces de regăsire a naţiunii române sub acelaşi steag al UE.”
Simultan cu Legislativul de la Bucureşti, în Parlamentul Republicii Moldova deputaţii votau, la rându-le, ratificarea acordului. Boicotat de opoziţia pro-moscovită, comunistă şi socialistă – care ameninţă că, dacă va reveni la putere după alegerile din toamnă, va întoarce ţara către Rusia – votul a fost, în schimb, salutat de mii de oameni adunaţi în faţa clădirii.
În numele majorităţii pro-occidentale, preşedintele Parlamentului, Igor Corman, a sancţionat îndărătnicia comuniştilor: “Opoziţia nu are niciun motiv obiectiv să voteze împotriva ratificării. Nu există nicio explicaţie serioasă pentru a vota împotriva modernizării ţării tale şi împotriva intereselor moldovenilor. Campania electorală nu trebuie să întunece mintea nimănui. Interesele electorale trebuie să coincidă cu aşteptările oamenilor, nu să fie împotriva lor.”
Promotor neobosit al căii europene, premierul Iurie Leancă susţine şi el că asocierea la Uniune e, pentru Chişinău, cel mai important punct de cotitură după proclamarea independenţei.
