Reuniunea şefilor diplomaţiilor din UE
Cooperarea în domeniul Apărării ar putea să definească o Europă cu mai multe viteze, proiect criticat de ţările din Estul Uniunii.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 07.03.2017, 11:49
Miniştrii de Externe şi ai Apărării, inclusiv din România, reuniţi la Bruxelles, au pus, luni, bazele unui „cartier general militar” al Uniunii Europene, printre atribuţiile căruia se numără planificarea şi gestionarea operaţională a misiunilor necombatante, cum ar fi cele din Republica Congo, Mali şi Somalia. Totodată, miniştrii de Externe au discutat despre relaţia Uniunii cu Egiptul. Pe lângă subiecte legate de economia şi dezvoltarea politică a acestei ţări, au fost abordate obiectivele la care atât Bruxelles-ul, cât şi Cairo s-au angajat în procesul de pace din Orientul Mijlociu, precum şi situaţiile din Libia şi Siria. În ceea ce priveşte Siria, Înaltul Reprezentant pentru politică externă şi de securitate, Federica Mogherini, a anunţat că în aprilie, la Bruxelles, va avea loc o conferinţă care se va concentra pe reconstrucţia post-conflict a acestui stat mult încercat.
Domeniul Apărării, esenţial în actualul context geopolitic extrem de complicat, este în vizorul şefilor de stat şi de guvern din ţări membre ale Uniunii Europene. Se vorbeşte intens, în ultimele zile, de o relansare a proiectului comunitar pe fondul deciziei Marii Britanii de a părăsi Uniunea, dar şi al ascensiunii exponenţiale a ideilor şi, implicit, a partidelor populiste, care merg până la a pleda pentru dezmembrarea blocului european. Or, unul din scenariile vehiculate în vederea acestei necesare relansări este cel al unei Europe cu mai multe viteze, suflul ei urmând să fie dat de o cooperare intensă, dar simţitor restrânsă, în Apărare.
Europa se poate relansa prin intermediul acestui sector – a declarat, luni, preşedintele francez, François Hollande, care i-a reunit în somptuosul decor al Palatului de la Versailles pe cancelarul german, Angela Merkel, pe premierul spaniol Mariano Rajoy şi pe cel italian, Paolo Gentiloni. O impun, în viziunea liderului de la Elysée, recenta alegere în fruntea Statelor Unite a lui Donald Trump, care şi-a înmulţit declaraţiile de neîncredere la adresa Uniunii Europene şi a NATO, precum şi ambiţiile nemăsurate ale Rusiei.
Dacă ideea impulsionării cooperării europene este binevenită, în schimb felul în care este ea gândită naşte nemulţumiri vocale: ar putea participa doar anumite state membre grupate într-un aşa-numit “nucleu dur”, ţările în special din Europa de Est, considerate mai puţin dezvoltate, rămânând, cel puţin provizoriu, pe tuşă. “Unitatea nu este uniformitate” – a subliniat preşedintele François Hollande, potrivit căruia câteva ţări ar putea merge mai repede şi mai departe, pe lângă Apărare, cooperarea urmând să fie extinsă şi prin aprofundarea Uniunii economice şi monetare, prin armonizarea fiscală şi socială sau prin proiecte comune dedicate tineretului şi culturii. Şi pentru Angela Merkel, europenii trebuie să aibă curajul să accepte că unele ţări avansează mai repede decât altele, fără să se închidă pentru cele care sunt în urmă.
