Revizuirea Constituţiei şi procesul electoral în analiza parlamentară
La Bucureşti, comisia parlamentară pentru revizuirea Constituţiei funcţionează într-o formulă nouă.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 09.03.2015, 13:37
La mai mult de un an de când Curtea Constituţională a respins proiectul de revizuire a legii fundamentale adoptat de parlament, la Bucureşti se reiau dezbaterile pe această temă. Primul proiect redactat de membrii comisiei a fost atacat de fostul PDL, iar judecătorii Curţii au decis atunci că unele prevederi se situează în afara limitelor revizuirii. Între acestea, se numără mecanismul stabilit pentru desemnarea premierului şi pierderea mandatului de parlamentar odată cu demisia din partidul politic pe listele căruia a fost ales sau la data înscrierii într-un alt partid.
Curtea Constituţională a respins şi condiţia pusă în proiectul de revizuire ca la alegerile pentru Senat, pentru Camera Deputaţilor şi pentru funcţia de Preşedinte al României să poată participa „numai candidaţii care au avut domiciliul în România cu cel puţin 6 luni înainte de data alegerilor”. Judecătorii consideră că această constrângere duce la suprimarea dreptului fundamental de a alege şi de a fi ales. Nici precizarea că „minorităţile naţionale pot folosi în mod liber, în spaţiu public şi privat, propriile simboluri care reprezintă identitatea lor etnică, culturală, lingvistică şi religioasă” nu a fost considerată admisibilă.
De asemenea, Curtea Constituţională a respins modul în care a fost definită autonomia universitară garantată în propunerea de revizuire, deoarece definiţia dată s-a considerat că dă naştere unei independenţe absolute a instituţiilor de învăţământ superior atât în gestionarea patrimoniului lor, cât şi în desemnarea structurilor şi funcţiilor de conducere.
Pe masa de lucru a senatorilor şi deputaţilor au ajuns şi iniţiativele legislative cu privire la alegerile locale, înfiinţarea partidelor politice, finanţarea acestora şi a campaniilor electorale, în vederea depunerii de amendamente. Documentele se vor întoarce la Comisia de Cod Electoral însoţite de propunerile senatorilor şi ale deputaţilor, apoi vor fi supuse aprobării fiecarei camere legislative în parte.
Cele mai importante modificări faţă de legislaţia actuală prevăd eliminarea votului multiplu prin introducerea unui sistem informatic de verificare a prezenţei la urne, alegerea preşedinţilor de consilii judeţene prin votul secret exprimat de jumătate plus unu din numărul consilierilor prezenţi, înfiinţarea partidelor politice cu doar trei membri şi acoperirea cheltuielilor din procesul electoral de la bugetul de stat pentru competitorii care obţin la alegeri cel puţin 3%.
Marţi, în Comisia de cod electoral se vor discuta şi variantele de vot pentru diaspora, în încercarea de a găsi formula optimă pentru ca toţi românii să-şi poată exprima opţiunea la alegeri. Liberalii optează pentru scrutinul prin corespondenţă, în timp ce social-democraţii se pronunţă pentru votul electronic.
