Rezultate proaste la testele PISA
Copiii români au obținut scoruri medii în cadrul Programului pentru Evaluarea Internaţională a Elevilor (Programme for International Student Assessment) - PISA 2022.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 06.12.2023, 11:45
România bate pasul pe loc la testele PISA. Rezultatele obţinute de elevii din ţară, anul trecut, sunt similare cu cele din 2018, adică slabe. În UE, după România este doar Bulgaria. La testele PISA organizate de OCDE după pandemie au participat aproape 700.000 de elevi din 81 de ţări, iar disciplina pe care s-a pus accent a fost matematica.
Prin acest program de evaluare, OCDE urmăreşte să evalueze sistemele de educaţie din întreaga lume prin testarea competenţelor elevilor de 15 ani la lectură, matematică şi ştiinţe. Puţin peste jumătate din copiii români de această vârstă au dovedit că au un nivel cel puţin acceptabil la aceste discipline.
La nivel global, România este în urma sistemelor de educaţie din ţări precum Emiratele Arabe Unite, Turcia şi chiar Ucraina, care a participat cu câteva regiuni la testarea desfăşurată pe timp de război. Singapore se situează pe primul loc în acest raport, înregistrând cele mai bune rezultate la toate cele trei domenii.
Ministrul român al educaţiei, Ligia Deca, afirmă că noul cadru legislativ adoptat în acest an va duce la îmbunătăţirea situaţiei. În ultimii ani, rezultatele României la PISA au rămas stabile, dar e momentul să progresăm. Trebuie să creştem de la 5 la 7 elevi din 10 care să demonstreze competenţe cel puţin minime la lectură, ştiinţe şi matematică. Noua lege a învăţământului preuniversitar creează cadrul necesar pentru îmbunătăţirea competenţelor elevilor la cele trei domenii, reducerea decalajului de performanţă existent între elevii cu statut social, economic şi cultural diferit. Rezultatele noului cadru legislativ se vor vedea în următoarele ediţii ale studiilor PISA.
Ministerul Educaţiei susţine că, spre deosebire de multe alte state, România nu a înregistrat pierderi semnificative în performanţele elevilor, ceea ce demonstrează că sistemul de educaţie este ‘rezilient’. Țări europene, precum Franța, Norvegia sau Germania au înregistrat scăderi. În schimb, în Europa, Estonia, Elveţia, Irlanda, Austria, Regatul Unit, Cehia, Suedia şi Danemarca s-au descurcat mai bine, cu rezultate peste media OCDE, la fel ca şi Canada.
Raportul, care examinează date colectate în 2022, este primul după pandemia de COVID-19. Deşi acolo se recunoaşte impactul negativ al perioadelor de carantină asupra educaţiei, în raport se face referire şi la alte probleme, precum scăderea implicării părinţilor în educaţia copiilor, ca factori care contribuie la nivelurile mai mici de educaţie. Datele mai arată că în sistemele educaţionale în care performanţa a rămas ridicată şi sentimentul de apartenenţă al elevilor s-a îmbunătăţit, aceştia au tendinţa de a se simţi mai în siguranţă şi mai puţin expuşi la bullying (hărțuire) şi alte riscuri în cadrul şcolii lor. Următoarea testare va avea loc în anul 2025, când ştiinţele vor reprezenta domeniul principal. Domeniul inovator va fi învăţarea în lumea digitală, iar opţional se vor testa şi cunoştinţele de limba engleză.
