Români în misiuni militare internaţionale
Armata României va disloca, anul viitor, la misiuni şi operaţii din afara teritoriului statului român, 1.311 militari, cu 725 mai putini comparativ cu anul 2013. La randul sau, ministerul de Interne poate participa, în 2014, la misiuni ale UE, NATO sau OS
Leyla Cheamil, 18.12.2013, 13:12
Planul privind forţele armate ale României care sunt trimise, anul viitor, în misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului a fost aprobat, marţi, de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Una dintre decizii este aceea că, în 2014, armata României va disloca, la misiuni şi operaţii din afara teritoriului naţional, 1.311 militari, aşadar cu 725 mai puţini decât în acest an.
De menţionat că armata României realizează două misiuni esenţiale: pe de o parte apărarea României, pe de altă parte apărarea aliaţilor săi, prin participarea la operaţii de apărare colectivă şi promovarea stabilităţii regionale şi globale. Efortul principal îl constituie, în continuare, participarea în cadrul operaţiei Forta Internationala de Asistenta pentru Securitate din Afganistan, dar şi menţinerea angajării în teatrul de operaţiuni din Balcani.
De altfel, în Afganistan, ţară care continuă să rămână un punct fierbinte pe harta lumii, majoritatea militarilor români sunt desfăşuraţi în provincia meridionala Zabul, considerată sanctuar al insurgenţilor islamişti, prin urmare, una dintre cele mai periculoase zone din ţară. Numeroase atacuri şi atentate sunt comise în Zabul de talibanii care încearcă să revină în fruntea ţării. Iar România şi-a plătit tributul în vieţi omeneşti. Astfel, în cei 11 ani de operaţiuni în Afganistan, 23 de militari români şi-au pierdut viaţa şi peste 100 au fost răniţi.
La sfârşitul anului viitor, NATO urmează să-şi încheie misiunea de luptă în această ţară, cea mai lungă de la crearea organizaţiei şi până în prezent. State membre NATO intenţionează să rămână în Afganistan după încheierea misiunii actuale, întrucât plecarea trupelor NATO generează temeri privind o explozie a violenţelor provocate de rebeliunea talibană, în luptă deschisă cu forţele naţionale afgane. Insă acordul care stabileşte cadrul unei prezenţe militare ocidentale în ţară, negociat de Washington şi Kabul, nu a fost semnat încă de către preşedintele afgan Hamid Karzai. El apreciază că această sarcină îi va reveni celui care îi va lua locul, după alegerile prezidenţiale programate în aprilie 2014.
Revenind la deciziile CSAT adoptate la Bucureşti, ministerul Afacerilor Interne va participa cu 791 de militari şi poliţişti, in 2014, la misiuni sub egidele NATO, UE, ONU şi a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Iar faţă de anul 2013, numărul acestora este mai mare cu 301 persoane. De asemenea, la şedinţa CSAT a fost prezentat programul multianual de restabilire a capacităţii de luptă a armatei pentru perioada 2013-2016 şi, în perspectivă, până în 2022. Acesta vizează o creştere anuală a bugetului pentru apărare, astfel încât să ajungă, în 2016, la 2% din PIB.
