România, de un an în Schengen
România marchează un an de la aderarea parţială la spaţiul Schengen.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 01.04.2025, 12:45
România marchează un an de la intrarea în Schengen cu frontierele aeriene şi maritime, o formulă tranzitorie spre ceea ce avea să fie, de la 1 ianuarie anul acesta, aderarea deplină la spaţiul de liberă circulaţie, adică şi cu frontierele terestre.
Blocată, la început, de intransigenţa justificată a unora dintre partenerii europeni, care considerau că Bucureştiul nu face destul pentru a combate corupţia, iar mai târziu de alţii din raţiuni electorale evidente, camuflate sub teama de migraţia ilegală, aderarea la Schengen a României a devenit, astfel, un proces îndelungat.
Amânarea cu peste un deceniu a intrării în Schengen a provocat pierderi financiare ţării, iar unora dintre locuitorii ei le-a alimentat sentimentul că ar fi consideraţi cetăţeni europeni de rang secund. Acum, aderarea e deplină şi produce efectele benefice aşteptate.
Secretarul de stat în Ministerul de Interne, Bogdan Despescu, a afirmat că intrarea în spaţiul de liberă circulaţie a reprezentat pentru România solidaritate şi încredere, aspecte ce au fost construite alături de partenerii europeni.
„Nu a fost un drum uşor. Pentru fiecare etapă, structurile MAI şi-au arătat profesionalismul, am arătat că îndeplinim condiţiile regulamentului Schengen, am arătat că lucrăm la fel ca structurile din spaţiul Schengen, ştim să lucrăm în echipă, ştim să accelerăm acolo unde este nevoie să accelerăm, ştim să protejăm cetăţenii şi în acelaşi timp să protejăm graniţele Uniunii Europene”, consideră secretarul de stat în Ministerul de Interne, Bogdan Despescu.
Potrivit acestuia, aderarea la spaţiul Schengen a însemnat pentru structurile Ministerului de Interne responsabilitate într-un context internaţional diferit, provocările fiind multiple, iar pentru cetăţeni liberă circulaţie, practic posibilitatea de a se deplasa mult mai repede în afara ţării. Structurile MAI şi-au adaptat mecanismele de lucru la ceea ce înseamnă modalitatea de lucru fără controale sistematice şi am venit cu mai multe activităţi compensatorii, toate acestea având drept scop creşterea siguranţei în spaţiul naţional, a precizat Despescu.
El spune că, la un an de la folosirea aplicaţiei eDAC, care permite verificarea actelor de identitate, au fost depistate peste 600 de persoane urmărite. 3.900 de misiuni în cele 17 aeroporturi internaţionale din România au fost desfăşurate de structurile Ministerului de Interne în ultimul an de la aderarea la Schengen cu frontierele aeriene. În această perioadă au fost identificate peste 100 de documente false sau care au fost folosite de alte persoane decât titularii şi au fost depistate peste 150 de persoane aflate în şedere ilegală pe teritoriul statelor Schengen.
Ministerul de Interne a avut mai multe acţiuni în cooperare cu partenerii bulgari şi cei din Ungaria, pentru că a fost nevoie de un mod de lucru adaptat odată cu ridicarea controalelor la cele două graniţe. Bucureştiul susţine că a contribuit la stabilitatea întregii regiuni, iar prin modul de acţiune a fost redus procentul de migraţie cu aproximativ 80%.
