România – deficite gemene mari
România, statul UE cu cele mai mari deficite bugetar şi de cont curent, este aproape de a atinge ţinta de deficit pentru 2026, spune preşedintele ţării.

Sorin Iordan, 01.10.2025, 11:33
România este aproape de a-şi atinge ţinta de deficit bugetar pentru anul viitor, stabilită împreună cu Comisia Europeană, a declarat preşedintele ţării, Nicuşor Dan. Potrivit acestuia, prin măsurile luate deja de Guvern, deficitul ar urma să scadă de la 8,4% în 2025 la aproximativ 6,5% în 2026, şi să se apropie de ţinta asumată de 6 procente.
Optimismul preşedintelui republicii vine în contextul în care PIB-ul României s-a majorat cu 1,2% în trimestrul al 2-lea din acest an, a doua cea mai mare creştere din UE alături de cea înregistrată de Croaţia, însă rata inflaţiei a atins 9,9%, în august, de trei ori mai mare decât media UE. Toate acestea au loc într-un moment în care ţara are de gestionat războiul pornit de Rusia în Ucraina vecină.
Directorul executiv al Asociaţiei Române a Băncilor, Gabriela Folcuţ, a apreciat că România este statul cu cele mai ridicate deficite gemene, deficitul bugetar şi deficitul de cont curent. Ea a arătat că, pe lângă modul în care au fost utilizaţi banii publici, există trei factori structurali care îşi pun amprenta negativă asupra evoluţiei deficitului bugetar.
Gabriela Folcuţ: „Ponderea ridicată a economiei gri în produsul intern brut, 26% din PIB. Observăm, totuşi, un apetit al firmelor pentru digitalizare, dar, în acelaşi timp, avem 41% dintre companiile din România care nu plătesc salariile pe card. Al doilea aspect care fragilizează situaţia economică a României şi, din punctul meu de vedere, este un element structural, este cel legat de capacitatea companiilor de dezvoltare, precum şi demografia.”
Folcuţ a mai spus că, potrivit datelor publicate de Comisia Europeană, 99,8% dintre companiile din România sunt întreprinderi mici şi mijlocii, care angajează două treimi din forţa de muncă şi generează 60% din valoarea adăugată. Reprezentanta ARB a mai arătat că productivitatea IMM-urilor din România este cu 70% mai redusă decât a firmelor mari şi sub jumătate din media europeană, iar numărul insolvenţelor este în creştere.
Dacă firmele din ţara noastră nu-şi vor optimiza rapid procesele, riscă să iasă din piaţă, a atras atenţia antreprenorul Cosmin Răileanu. El este de părere că acestea pot externaliza unele servicii şi că, în contextul de astăzi, în pericol de dispariţie sunt firmele care nu pun pe primul plan clientul şi valoarea pe care o aduc în piaţă.
Cosmin Răileanu: „Contextele pot fi taxe, pot fi impozite, pot fi crize, pandemii, mişcări politice, armate, ce se mai întâmplă. Şi aţi văzut că la un moment dat vedem din când în când veşti că X şi-a închis afacerea, celălalt a vândut-o, celălalt a plecat în afară. Toate astea se întâmplă pentru că nu au suficient de multă încredere în ceea ce fac.”
Marţi, directorul executiv al Fondului Monetar Internaţional, Jeroen Clicq, a afirmat că România se află pe o traiectorie corectă în procesul de consolidare fiscală şi a dat asigurări că Fondul sprijină continuarea reformelor iniţiate de guvernul de la Bucureşti. Oficialul FMI a fost primit de prim-ministrul român, Ilie Bolojan, care a subliniat că măsurile de austeritate, deşi criticate de populaţie, sunt indispensabile pentru asigurarea stabilităţii fiscale şi pentru reducerea dezechilibrelor şi inechităţilor sociale.