România, înaintea alegerilor prezidenţiale
Duminică are loc în România primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 19.11.2024, 11:44
Luna viitoare, președintelui Klaus Iohannis i se termină al doilea și ultimul mandat de cinci ani la care-i dădea dreptul Constituția. Așa-zisul deceniu Iohannis e, deja, temă de recapitulare, în editoriale de presă ori în filme documentare, iar bilanțul nu-i defel strălucit. Coordonarea politicii externe a țării e o prerogativă prezidențială și acesta e și domeniul unde s-au acumulat cele mai grave restanțe. Mulți români se simt, încă, cetățeni de rangul doi ai Uniunii Europene, fiindcă țara lor a fost admisă în Spațiul Schengen, de liberă circulație, doar cu frontierele aeriene și maritime, nu și cu cele terestre.
Deși parteneriatul strategic dintre București și Washington pare, după declarațiile oficialilor, să fi ajuns la apogeu, România n-a fost încă inclusă nici în programul Visa Waiver, care permite intrarea fără vize în Statele Unite. Sprijinul consecvent acordat de România Ucrainei vecine, invadată de trupele ruse, le-a creat deservicii majore unor categorii socio-profesionale autohtone, de la fermieri la transportatori, care-au ieșit în stradă pentru a-și striga nemulțumirea.
În plan intern, sunt nenumărate reproșurile la adresa președintelui Iohannis, unul dintre acestea fiind că și-a ignorat complet rolul de mediator în societate, și acela stipulat în Constituție. După Iohannis, rămâne sentimentul că oricine poate fi președinte – scria, recent, un editorialist. Cert e că 14 aspiranți s-au înscris, inițial, în cursa pentru succesiunea lui. Sunt lideri de partide parlamentare, reprezentanți ai unor formațiuni politice marginale sau candidați independenți. Unul dintre ei, fostul premier Ludovic Orban, candidat pentru Forţa Dreptei, a anunțat, luni, că renunță şi că o va susţine pe șefa USR, Elena Lasconi. Echipele celor 13 rămași au turat la maximum motoarele în ultimele zile ale campaniei electorale, care se încheie în ajunul votului, pe 23 noiembrie, la ora 7:00.
Votarea în ţară se va desfăşura duminică, între orele 7:00 – 21:00. Dacă la momentul închiderii urnelor se vor afla alegători la rând sau în incintă, preşedintele secţiei de votare poate dispune prelungirea votării până la ora 23:59, atunci când sistemul se va închide automat. Alegătorii pot vota doar în localitatea în care îşi au domiciliul sau reşedinţa, iar în Bucureşti, doar în sectorul unde sunt înscrişi pe listele permanente. Adresa secţiei de votare de care aparţine alegătorul poate fi aflată pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente. Alegătorii care se află în altă localitate îşi exprimă opţiunea electorală la orice secţie, fiind înscrişi pe listele suplimentare. Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot vota fie prin corespondenţă, fie la orice secţie organizată în ţară sau în străinătate.
Turul decisiv de scrutin, pe care și-l vor disputa primii doi clasați, e programat pe 8 decembrie, la o săptămână după ce, pe 1, chiar de Ziua Națională, românii își vor alege și un nou Parlament.
