România, Polonia şi fondurile europene

Legarea fondurilor europene de alte elemente ar constitui o încălcare grosolană a principiilor UE - declară ministrul român de Externe.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Roxana Vasile, 02.02.2018, 12:26

România şi Polonia sunt împotriva condiţionării fondurilor europene de situaţia statului de drept şi a independenţei Justiţiei – au declarat, la unison, la Bucureşti, miniştrii de externe ai celor două ţări. Teodor Meleşcanu şi Jacek Czaputowicz au răspuns unei întrebări privind mesajele trimise dinspre Bruxelles, potrivit cărora alocarea banilor comunitari pentru anumite state ar putea fi influenţată de modificări în sectorul Justiţiei. Aceasta, în condiţiile în care, ambele ţări sunt în vizorul Uniunii ca urmare a schimbărilor pe care le doresc în domeniu.

Fondurile nu reprezintă o favoare,la ele contribuind pe măsura puterilor lor, dar cu sume deloc neglijabile, atât România, cât şi Polonia – a spus ministrul Meleşcanu: „Din punctul meu de vedere ar constitui o încălcare grosolană nu numai a prevederilor din Tratate, dar şi a principiilor fundamentale ale UE care au ca obiectiv fundamental solidaritatea şi asigurarea convergenţei între economiile statelor membre. În mod evident, politica de fonduri de coeziune, politica agricolă comună sunt instrumente pentru a creşte convergenţa dintre economiile ţărilor mai dezvoltate din UE şi ţările noastre. Nu este niciun fel de operă de caritate.”

Profesorul universitar Iulian Chifu, preşedintele Centrului pentru Prevenirea Conflictelor, comentează această poziţie şi nuanţează: „Sunt două jumătăţi de răspuns. Ministrul de externe al României are dreptate atunci când vorbeşte despre scopul acelor fonduri, care sunt destinate statelor care sunt mai puţin dezvoltate şi care au o capacitate şi o competitivitate mai redusă, pentru a putea să se dezvolte şi să ajungă la nivelul mediu european şi la nivelul statelor importante din Europa. Pe de altă parte, nerespectarea criteriilor statului de drept, a independenţei justiţiei şi combaterii corupţiei ridică semne de întrebare în ceea ce priveşte utilitatea acestor fonduri.”

În cazul Poloniei, semnalele de la Bruxelles sunt cu mult mai dure decât cele transmise, pentru moment, României! Încălcarea statului de drept şi a independenţei justiţiei ar putea genera o eventuală activare a articolului 7 din Tratatul UE, care presupune suspendarea dreptului de vot al Varşoviei în Consiliul European. Ministrul Teodor Meleşcanu a expus poziţia Bucureştiului şi în această privinţă: „Interesul nostru şi dorinţa pe care o avem este de a se evita cu orice preţ ajungerea la un vot care nu ar folosi nimănui şi care ar crea doar probleme din care nimeni nu va câştiga.”

Potrivit şefului diplomaţiei polone, ţara sa are semnale de la alte state, precum Ungaria, că nu vor vota pentru activarea articolului 7. Iar dacă va considera că nu sunt tratate corespunzător de către instituţiile Uniunii Europene, Jacek Czaputowicz a punctat că Polonia va apăra şi alte state din regiune, făcând, astfel, trimitere voalată la România. Nimeni de la Bucureşti nu speră să se ajungă, însă, în această situaţie!