România și Bulgaria, acces parțial în Schengen
România va fi admisă parțial în spațiul Schengen, doar pe cale aeriană şi maritimă, începând din martie 2024.
Mihai Pelin, 28.12.2023, 11:49
Austria a acceptat ca România şi Bulgaria să intre în spaţiul Schengen cu frontierele navale şi aeriene, din martie anul viitor. Pentru cele terestre nu există o dată certă, dar negocierile continuă. Ministerul de Interne de la București a transmis că a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omoloage din Austria şi Bulgaria. Părţile au mai convenit şi discutarea anul viitor a aplicării tratatului Schengen la frontierele terestre în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la graniţe.
Liderii partidelor aflate la putere s-au grăbit să salute mesajul. Premierul social-democrat Marcel Ciolacu a scris pe o reţea de socializare, că, după 13 ani, în sfârşit România va intra în Schengen. Din martie anul viitor, românii vor beneficia de avantajele spaţiului de liberă circulaţie pe cale aeriană şi maritimă. Implicit, portul Constanţa îşi va creşte exponenţial importanţa, spune premierul. Şi liderul PNL Nicolae Ciucă a transmis că admiterea parţială în spaţiul Schengen este un real succes, iar autorităţile vor continua eforturile pentru admiterea cu graniţele terestre, pentru traficul rutier şi feroviar.
De cealaltă parte, din opoziție, USR consideră că puterea ar vinde românilor o înfrângere pe post de victorie. România merită în Schengen cu drepturi depline, iar Guvernul PSD-PNL şi preşedintele Klaus Iohannis aveau obligaţia să continue negocierile pentru o aderare deplină, spune purtătorul de cuvânt al formaţiunii, deputatul Ionuţ Moşteanu. România îndeplinește, de ani buni, toate criteriile tehnice pentru includerea în spațiul de liberă circulație a persoanelor și mărfurilor.
La sfârșitul anului trecut, nu a fost adoptată o decizie în unanimitate cu privire la intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, membre ale UE din 2007, după ce Austria și Olanda s-au opus în consiliul JAI. Viena a motivat refuzul invocând faptul că România ar face parte din ruta balcanică a migraţiei ilegale, acuzaţie respinsă însă de administraţia de la Bucureşti şi demontată oficial de instituţiile europene.
La rândul său, Olanda spunea atunci că susține intrarea României, dar nu și a Bulgariei, cele două fiind analizate într-un dosar comun. În prezent, aderarea celor două depindea doar de votul Austriei, după ce Olanda a decis să nu se mai opună Bulgariei, în urmă cu o săptămână.
Spațiul Schengen este una dintre cele mai importante realizări ale proiectului european. A început în 1985 ca proiect interguvernamental între cinci țări ale UE – Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg – și s-a extins treptat pentru a deveni cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume. În prezent, acoperă peste 4 milioane de kilometri pătrați, cu o populație de aproape 420 de milioane de persoane și include 27 de țări.
Schengen aduce beneficii economice semnificative tuturor cetățenilor și întreprinderilor din statele participante. Se estimează că europenii efectuează anual 1,25 miliarde de călătorii în interiorul său, ceea ce aduce de asemenea profituri considerabile turismului și sectorului cultural.
