România şi criza imigranţilor
Tratarea la sursă a migraţiei, combaterea terorismului, integrarea imigranţilor reprezintă câteva dintre reperele mandatului cu care premierul român, Dacian Cioloş, va participa la Consiliul European de săptămâna viitoare.
Bogdan Matei, 09.12.2015, 13:25
Fostul comisar european
pentru Agricultură va reveni, săptămâna viitoare, la Bruxelles, în calitate de
şef al Guvernului de tehnocraţi de la Bucureşti. Marţi, comisiile parlamentare
reunite pentru afaceri europene au dat un aviz favorabil mandatului cu care
premierul Dacian Cioloş va participa la reuniunea Consiliului European de pe 17
şi 18 decembrie.
Iniţiativa ca România să fie
reprezentată de către premier a aparţinut preşedintelui Klaus Iohannis, iar
analiştii spun că ideea e inspirată. Pe de o parte, fiindcă Cioloş e în largul
lui la conclavurile comunitare, iar pe de alta fiindcă e un semnal tonic al
încrederii dintre cei doi lideri ai administraţiei de la Bucureşti. Anterior,
atât Iohannis, cât şi predecesorul său de până în 2014, Traian Băsescu, nu
şi-au ascuns idiosincraziile şi au refuzat să-i delege reprezentarea României
la Bruxelles fostului premier, social-democratul Victor Ponta, care,
finalmente, a demisionat, luna trecută, sub presiunea unor ample manifestaţii
de stradă anticorupţie.
Cioloş a precizat că şi-a dorit întâlnirea cu membrii
comisiilor parlamentare fiindcă una dintre priorităţile Guvernului său este
pregătirea agendei României pentru preşedinţia Consiliului Uniunii Europene,
din 2019.
Bucureştiul, a adăugat el, va insista
la summitul de săptămâna viitoare pe nevoia de a rezolva problemele de fond ale
migraţiei şi de a securiza mai bine Europa.
Dacian Cioloş: Elementul
central al mandatului este acela ca România să continue să insiste pe nevoia de
a trata cauzele şi nevoia de a asigura o securizare bună a frontierelor Uniunii
Europene, în paralel cu controlul migraţiei în zonele de origine.
Premierul a subliniat şi că România îşi va menţine rezervele faţă de
instituirea unui mecanism permanent de relocare a refugiaţilor din Africa şi
Orientul Mijlociu în spaţiul comunitar.
În septembrie, fostul premier Ponta
declara ca România nu poate primi mai mulţi refugiaţi decat îi permite
capacitatea de cazare, de 1.500 de locuri, din care 150 – 200 sunt deja
ocupate. Tot atunci, pe fondul
speculaţiilor din presa straină, privind cazarea în Romania a patru până la
şapte mii de imigranţi, şi preşedintele Iohannis s-a pronunţat pentru dreptul
fiecărei ţări membre UE de a primi doar câţi refugiaţi poate găzdui.
Pentru
România, preşedintele a evocat un numar apropiat de cel comunicat de premier -
1785 – şi şi-a reafirmat opţiunea pentru ceea ce a numit cote voluntare,
respingându-le pe cele obligatorii, evocate de responsabilii comunitari. Ulterior, Bucureştiul oficial a părut să
consimtă la principiul cotelor obligatorii, dar comentatorii afirmă că, după
carnagiul jihadist de la Paris, de luna trecută, în care-au fost
implicaţi şi aşa-zişi refugiaţi, întregul dosar al migranţilor trebuie
reanalizat.
