România şi NATO
Ministrul român de externe, Titus Corlăţean, s-a întâlnit, la Bruxelles, cu noul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg.
Corina Cristea, 22.10.2014, 12:58
Întâlnire la Bruxelles între şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Titus Corlăţean, şi noul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, dominată de diferitele dosare de actualitate în relaţiile internaţionale şi de modalităţile de punere în aplicare a deciziilor luate la recentul summit al Alianţei Nord-Atlantice din Ţara Galilor.
Salutând măsurile adoptate de NATO pentru reasigurarea aliaţilor estici, inclusiv a României, în contextul crizei ucrainiene, Titus Corlăţean a subliniat că România va contribui activ la conturarea reacţiei pe termen lung a Alianţei Nord-Atlantice faţă de situaţia de securitate din Marea Neagră: Am discutat în primul rând paşii pe care trebuie să-i întreprindem în cadrul Alianţei pentru a implementa deciziile politice adoptate la ultimul summit al NATO, în septembrie, în Ţara Galilor. Şi am fost de acord, bineînţeles, că deciziile trebuie să devină operaţionale potrivit celor decise pentru România, în mod special. Sunt importante elemente de comandă şi de control pe teritoriul ţării noastre, avansul pentru constituirea forţei de reacţie rapidă şi, bineînţeles, şi exerciţiile militare comune. Reasigurarea aliaţilor estici din NATO, inclusiv a României, face parte din punerea în practică a acestor măsuri decise la summitul NATO.”
Şeful diplomaţiei de la Bucureşti a subliniat importanţa fundamentală a relaţiei transatlantice şi a precizat că România, membră a NATO din 2004, este un aliat care susţine consecvent raporturile cu SUA şi Canada. În acelaşi timp, ministrul român a pledat pentru o întărire substanţială a cooperării între Alianţă şi partenerii săi estici, în special Georgia, Ucraina şi Republica Moldova, şi a reiterat sprijinul constant al Bucureştiului pentru politica NATO a uşilor dechise. Titus Corlăţean: Am discutat despre relaţiile cu partenerii Alianţei, extrem de importante, modul în care cooperăm utilizând deciziile adoptate la summit, cu Georgia, cu Ucraina, mai ales în actualul context de securitate regională, cu Republica Moldova. Şî am subliniat poziţia politică foarte clară a României ca următorul summit, din 2016, să fie un summit al lărgirii.”
Discuţiile au vizat şi scutul antirachetă al NATO în Europa, în condiţiile în care o parte dintre elementele acestuia vor fi plasate la Deveselu, în sudul României. Conceput pentru a detecta, contracara şi distruge în zbor rachete balistice, rolul scutului este defensiv, dar continuă să fie privit cu suspiciune de Moscova.
