România şi reacţia rapidă a NATO
România devine un punct strategic pe harta NATO prin infiinţarea unor centre de comandă şi control, cu militari pregatiţi să intervină rapid pentru orice ameninţare asupra unui stat membru.
Mihai Pelin, 06.02.2015, 14:06
România se numără printre ţările din flancul estic care vor găzdui centre de comandă, controlate de ofiţeri locali şi ai forţelor NATO, constituite de Alianţă pentru contracararea acţiunilor tot mai agresive ale Rusiei în Ucraina. Decizia a fost luată, joi, la Bruxelles, de miniştrii apărării din ţările Alianţei, iar asemenea centre vor mai fi constituite în Bulgaria, Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania. NATO doreşte ca prin aceste structuri multinaţionale de comandă şi control să asigure o prezenţă importantă pe teritoriul aliaţilor estici.
Finanţarea va veni atât din partea Alianţei, cât şi din partea statelor membre. În opinia secretarului general NATO, Jens Stoltenberg, aceasta este cea mai semnificativă consolidare a forţei colective de la încheierea războiului rece până în prezent. El a salutat intenţia României de a ajuta cu desfăşurarea celor două Cartiere Generale de divizie, multinaţionale.
Jens Stoltenberg: “România este printre cele şase state gazdă ce vor avea unităţi de comnadă şi control ce vor începe să acţioneze imediat, acesta este şi cazul României, vor fi elemente cheie de coordonare între cele naţionale şi cele ale NATO. În toate cele şase state ale NATO din flancul estic vor fi desfăşuraţi 5 mii de militari.”
Este un răspuns la acţiunile agresive ale Rusiei, care a încălcat legea internaţională şi a anexat Crimeea”, a subliniat secretarul general al Alianţei. Decizia a fost salutată şi de preşedintele român Klaus Iohannis. Şeful statului afirmă că România este hotărâtă să întreprindă toate acţiunile necesare pentru crearea celor două structuri militare. Constituirea lor în România va începe anul acesta, iar ele vor fi puse la dispoziţia Alianţei din 2016.
În cadrul centrelor vor fi prezenţi atât ofiţeri români cât şi din alte state NATO. Importanţa deciziilor de la Bruxelles a fost subliniată şi de ministrul român al apărării, Mircea Duşa: “După aderarea la NATO în 2004, măsurile care s-au aprobat pentru România sunt foarte importante. Sunt măsuri care pot fi numite istorice legate de reasigurarea pe flancul estic al NATO şi al UE şi mai ales pe flancul sud-estic.”
În toate cele şase state ale NATO din flancul estic vor fi desfăşuraţi 5.000 de militari, iar capacitatea de intervenţie va fi de cel mult 48 de ore. Marea Britanie, ţară care conduce forţa de reacţie rapidă a NATO din Europa Centrală şi de Est, va trimite trupe în România şi Polonia. Britanicii vor trimite 1.000 de militari şi 4 avioane de bombardament de tip Typhoon. Reamintim că România găzduieşte deja două baze româno-americane, la Mihail Kogălniceanu şi Deveselu, unde sunt prezenţi 500 de soldaţi americani.
