România și vecinătatea estică a Uniunii Europene
Miniştrii de externe din UE au fost de acord să fie adoptate noi sancţiuni pentru Belarus, care să îi vizeze pe cei implicaţi în folosirea migranţilor ca armă politică
Corina Cristea, 16.11.2021, 11:33
Alături de omologii săi din statele membre ale UE și din cele partenere – Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina – șeful diplomației de la București, Bogdan Aurescu, a participat la reuniunea ministerială a Parteneriatului Estic, de la Bruxelles, unde a prezentat viziunea României asupra priorităţilor strategice pentru perioada post-2020 a Parteneriatului. Priorități definite inclusiv în baza concluziilor extrase prin prisma turneului diplomatic pe care ministrul Aurescu, alături de omologii săi din Austria şi Lituania, l-a făcut în Caucazul de Sud, cu mandatul şi în coordonare cu Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell. Printre acestea se numără intensificarea angajamentului comun pentru un Parteneriat ambiţios şi consolidat, care să reflecte necesitatea de redresare, de consolidare a rezilienţei şi de aprofundare a reformelor în regiune. Bogdan Aurescu a pledat pentru consolidarea dimensiunii de securitate în Vecinătatea Estică şi iniţierea de formate de dialog cu partenerii interesaţi, în vederea sprijinirii acestora în combaterea ameninţărilor hibride, dar şi pentru o implicare mai mare a Uniunii în rezolvarea conflictelor îngheţate sau prelungite din vecinătatea estică.
La Bruxelles, miniştrii de externe au lucrat şi la pregătirea summitului la nivel înalt pentru Parteneriatul Estic, de la care România dorește obținerea unei declarații comune concrete, vizionară și adaptată la viitor, a precizat Bogdan Aurescu. Este extrem de important să fie recunoscute şi sprijinite aspiraţiile europene şi eforturile în direcţia integrării europene depuse de statele asociate (Georgia, Republica Moldova și Ucraina), a mai arătat șeful diplomației de la București. S-a convenit, pe de altă parte, în unanimitate extinderea criteriilor pentru impunerea de sancţiuni împotriva regimului de la Minsk. Odată extinsă baza pe care pot fi impuse sancţiuni, Uniunea poate aplica nominal măsuri restrictive împotriva unor indivizi şi entităţi care organizează sau contribuie la trecerea ilegală de imigranţi din Belarus peste graniţele externe europene.
Încă din octombrie anul trecut, Uniunea a extins tot mai mult sancţiunile asupra regimului de la Minsk, după reprimarea violentă a protestelor faţă de alegerile fraudate din Belarus ale căror rezultate nu sunt recunoscute de Europa. 166 de persoane, inclusiv liderul Aleksandr Lukaşenko, şi 15 entităţi se află deja sub sancţiuni europene, iar acum este în lucru un alt set de sancţiuni. Ministrul Aurescu a subliniat, în același timp, necesitatea ca sprijinul pentru poporul belarus să continue, reamintind Planul economic pentru un Belarus Democratic, elaborat de Comisia Europeană în urma propunerii preşedintelui României, Klaus Iohannis, împreună cu omologii polon şi lituanian, care arată oportunităţile pentru această ţară după ce va avea loc tranziţia la un regim democratic. Nu în ultimul rând, la Bruxelles, în contextul situației din estul Ucrainei, ministrul român a reiterat sprijinul pentru integritatea teritorială a acestei țări şi a menţionat nevoia de creştere a rezilienţei sale prin menţinerea unui ritm susţinut al reformelor.
