România – strategii energetice
România încearcă să renunţe la importurile de energie şi vrea să devină independentă din acest punct de vedere, afirmă premierul român Sorin Grindeanu.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 25.05.2017, 12:20
România urmăreşte să
devină independentă din punct de vedere energetic, susţine premierul român
Sorin Grindeanu. El a anunţat că, în cel mai scurt timp, Guvernul va demara
investiţiile la Unităţile 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă.
Prezent, la Piteşti, la o conferinţă internaţională privind dezvoltarea
durabilă prin cercetare şi educaţie, şeful executivului a salutat implicarea
reprezentanţilor Institutului Naţional Nuclear de la Mioveni în proiectul
internaţional de ardere şi depozitare a deşeurilor radioactive, care arată
concret potenţialul României de a atinge cele mai înalte standarde în
domeniu, alături de state precum Franţa, Belgia, Statele Unite, Italia şi
Canda. În acest context, el a amintit şi invitaţia adresată de Organizația
pentru Cooperare și Dezvoltare Economicăautorităţilor de la Bucureşti pentru ca România să se alăture
Agenţiei pentru Energie Nucleară. În opinia sa, acest demers arată că România
îndeplineşte standardele statelor cu programe nucleare avansate şi un rol
important îl are, desigur, Institutul Nuclear de la Mioveni. Sorin Grindeanu a
reiterat şi sprijinul actualului cabinet pentru cercetarea românească în
domeniul dezvoltării tehnologiilor nucleare civile, întrucât acestea pot fi
aplicate în zone strategice cum ar fi energia, medicina şi agricultura.
La Conferinţă
a fost prezent şi ministrul Cercetării, Şerban Valeca, care a anunţat crearea
unui consorţiu naţional pentru dezvoltarea proiectului reactorului rapid cu
plumb, cunoscut sub denumirea ALFRED. Şerban Valeca: Reprezentanţii
consorţiului au semnat un al doilea acord cu ROMATOM – asociaţia industriei nucleare -, care a susţinut reactoarele 1 şi 2, dar susţine şi reactoarele 3
şi 4. Deci, industria românească producătoare de servicii şi produse de
calitate doreşte să intre în acest parteneriat şi să execute echipamente pentru
acest reactor de generaţie IV.
Securitatea energetică a României presupune diminuarea riscului de
dependenţă de un singur furnizor extern, adică gigantul rus Gazprom, prin
exploatarea resurselor locale. La acest
capitol România stă bine, fiind al treilea stat din UE în privinţa
independenţei energetice, după Estonia şi Danemarca, importurile ridicându-se
la doar 17,1%. Ţări precum Malta şi Cipru îşi acoperă nevoie energetică aproape
100% din importuri, în timp ce media în UE este de 54%. Şi, după ce, în sud-estul
ţării, statul român a descoperit recent celmai
mare zăcământ de gaze naturale din ultimii 30 de ani, evaluat la peste 4 miliarde de
dolari, independenţa energetică a României este sigură, cel puţin pentru
următorii ani.
