Românii se gândesc la al doilea job
Îngrijoraţi de taxele în creştere şi de posibilitatea ca veniturile să le scadă, destui români urmăresc să obţină venituri suplimentare.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 14.01.2026, 11:33
Un român din trei ia în calcul obţinerea unui venit suplimentar la începutul anului 2026, în contextul creşterii impozitelor, al scumpirii alimentelor şi utilităţilor şi al presiunilor asupra bugetelor familiale, arată datele unei platforme de recrutare, care indică o creştere accelerată a cererii pentru munci ocazionale şi activităţi flexibile.
„În 2026, începutul de an este marcat de calcule şi îngrijorări: facturi mai mari, alimente de bază mai scumpe, grija creditelor bancare, cheltuieli suplimentare pentru copii, iar pentru seniori, costuri medicale tot mai greu de anticipat şi suportat”, se menţionează în studiul realizat de platforma DeLucru.ro. Aceasta sprijină tinerii necalificaţi, românii din diaspora, persoanele care doresc venituri suplimentare şi pensionarii în găsirea unui loc de muncă rapid şi simplu. Munca ocazională nu mai este o soluţie ‘de avarie’, ci o normalitate pentru tot mai multe categorii de români, precizează sursa citată.
Principalele categorii sociale care manifestă interes pentru veniturile suplimentare sunt tinerii necalificaţi (16-25 ani). Aceştia caută de lucru pentru a câştiga bani de buzunar şi experienţă, astfel că vizează activităţi care nu necesită calificare sau experienţă prealabilă: lucrător comercial, manipulare marfă, curăţenie, ajutor în construcţii, zilier în gospodării, precizează platforma de recrutare. O altă categorie sunt pensionarii activi, în vârstă de peste 60 de ani. Ei vor activităţi flexibile, predictibile şi aproape de casă: mici reparaţii, îngrijire curţi sau grădini, supraveghere, curăţenie, transport punctual. Pe fundal, apare frecvent teama că veniturile nu vor acoperi cheltuielile recurente, în special medicamentele, dar şi facturile la utilităţi.
Pe de altă parte, angajaţii cu vârste între 25 şi 55 ani care caută lucru suplimentar sunt, potrivit platformei, oameni cu job stabil care lucrează şi în timpul liber: curăţenie, menaj, lucrări de finisaje, instalator, electrician, sudor, lucrări în gospodării, agricultură, tâmplărie, proiecte scurte în retail sau servicii. O altă categorie menţionată sunt mamele care lucrează de acasă, cu vârste între 20 şi 45 ani. Acestea îşi caută proiecte la distanţă şi activităţi care să le rotunjească veniturile, dar care să le permită să se ocupe în continuare de copii şi de treburile casnice.
Îngrijorările românilor şi, totodată, motivele pentru care îşi caută de lucru sunt: impozite şi taxe în creştere, teama că îşi vor pierde locurile de muncă sau că veniturile le vor scădea, senzaţia că nu vor avea bani pentru cheltuielile uzuale şi mâncare, iar pentru pensionari teama că nu le vor ajunge banii pentru medicamente. De altfel, în prognoza sa de toamnă, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează că impactul măsurilor de ajustare fiscală va fi mai pronunţat în acest an şi se va resimţi cu precădere la nivelul restrângerii puterii de cumpărare a populaţiei, ca urmare a menţinerii unei inflaţii ridicate în prima parte a anului şi a reducerii venitului disponibil al gospodăriilor. Instituţia arată că, în scenariul actual, nivelul creşterii economice în anul 2026 este prognozat la 1%, uşor în scădere comparativ cu estimările din prognoza de vara trecută, de 1,2%.
