Românii şi Eurobarometrul de opinie
Românii manifestă optimism în legătură cu viitorul Uniunii Europene, într-un moment în care aceasta pare vulnerabilă la seismele interne şi externe.
Ştefan Stoica, 06.03.2017, 12:55
Atentatele teroriste care le-au ocolit ţara, dar au lovit state occidentale precum Franţa şi Belgia, migraţia din afara continentului sau iminenta ieşire a Regatului Unit din blocul comunitar nu au fost în măsură să zdruncine încrederea românilor în Uniunea Europeană. Aceasta continuă să fie peste media continentală (52% faţă de 36%), chiar dacă a scăzut semnificativ faţă de momentul aderării – 1 ianuarie 2007 – când se afla la cota de 65%. Românii îşi păstrează, în acelaşi timp, viziunea mult mai optimistă decât media asupra viitorului Europei, chiar dacă şi la acest capitol eurobarometrul înregistrează un uşor recul.
La finalul anului 2016, 55% din români s-au declarat în favoarea monedei unice euro, ca simbol al Uniunii Economice şi Monetare Europene, iar 62% dintre conaţionali apreciază piaţa unică digitală şi importanţa economică a acesteia. Pe de altă parte, 58% din români sunt mai mulţumiţi de felul în care democraţia funcţionează în UE decât cetăţenii celorlalte state membre, în condiţiile în care doar unul din trei este satisfăcut de calitatea acesteia în România.
Eurobarometrul mai relevă că susţinerea priorităţilor UE rămâne ridicată în rândul românilor, cu valori între 55% în ceea ce priveşte Uniunea Economică şi Monetară şi 77% pentru libera circulaţie a persoanelor, respectiv dreptul de a locui, munci sau studia în oricare stat membru. Doi din trei români consideră că vocea Uniunii Europene contează pe plan mondial şi se declară în favoarea unei politici externe comune. Valorile care reprezintă cel mai bine Uniunea Europeană sunt, în viziunea lor, drepturile omului, democraţia şi pacea. Românii cred că geografia este cel mai bun liant pentru sentimentul de comunitate dintre cetăţenii europeni, urmată de respectarea statului de drept şi solidaritatea cu regiunile mai sărace.
Cifrele Eurobarometrului indică faptul că românii se numără, în continuare, printre suporterii proiectului european, cu bunele şi relele sale, cu crizele tot mai frecvente şi provocările serioase cărora Uniunea trebuie să le răspundă. România e ferită, deocamdată, de virulenţa curentelor populiste, eurosceptice sau eurofobe. Lucrurile s-ar putea schimba, însă, dacă ţara se va trezi victima unor scenarii cu finalitate incertă precum cel al unei Europe cu mai multe viteze, dezavuat categoric la Bucureşti.
Brexitul şi tendinţele centrifuge manifestate în state importante justifică urgenţa dezbaterii pe tema viitorului Uniunii. Însă, eventuale decizii luate în pripă care ar conduce la marginalizarea unora dintre statele membre riscă să crească semnificativ neîncrederea în proiectul comunitar la nivelul cetăţenilor acestora, inclusiv al românilor.
