Românii şi securitatea cibernetică
Plenul Camerei Deputaţilor a respins, miercuri, legea privind securitatea cibernetică a României.
Corina Cristea, 05.03.2015, 12:28
Camera Deputaţilor a respins legile de tip Big Brother privind comunicaţiile electronice şi legea privind securitatea cibernetică a României, ajunse la reexaminare după deciziile Curţii Constituţionale. Ambele proiecte de lege aveau raport pentru respingere, iar în aceste condiţii votul deputaţilor era unul cu rezultat aşteptat.
Subiectul este unul controversat, soldat deja cu demisia, în luna ianuarie, a lui George Maior, după opt ani la şefia SRI. Maior a vorbit atunci despre necesitatea adoptării legilor Big Brother, cu atât mai mult în actualul context geopolitic de securitate, actele normative fiind indispensabile pentru că acţionează pentru protejarea şi respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. Lipsa acestora, mai spunea Maior, creează, în România, un vid legislativ unic în ultimii 25 de ani, periculos pentru securitatea cetăţenilor.
Criticată vehement de societatea civilă şi adoptată în decembrie de Parlament, legea privind securitatea cibernetică a României a fost declarată neconstituţională o lună mai târziu, judecătorii admiţând astfel sesizarea facută de un grup de parlamentari liberali, de opoziţie, care au atras atenţia că actul normativ încalcă dreptul la viată privată în spaţiul virtual.
Pe lângă lipsa avizului CSAT, judecătorii constituţionali au constatat că respectiva lege încalcă mai multe dispoziţii ale Constituţiei, între care pe cele referitoare la accesul liber la justiţie şi la un proces echitabil, dreptul privind viaţa intimă, familială şi privată, dreptul referitor la secretul corespondenţei. Alte două legi din aşa-numitul pachet Big Brother, fuseseră, anterior, respinse de Curtea Constituţională: cea privind obligaţia furnizorilor de telefonie şi internet de a reţine 6 luni datele utilizatorilor şi cea privind obligaţia de a solicita datele personale utilizatorilor de cartele telefonice prepay şi de reţele Wi-Fi.
Criticii legii privind securitatea cibernetică s-au plâns că ea ar permite accesul serviciilor şi procurorilor la datele oricărui sistem informatic, susceptibil că este implicat într-o activitate ilegală, fără un mandat emis de o instanţă, ci doar pe baza unei solicitări motivate.
De cealaltă parte, susţinătorii au argumentat că legea nu s-ar aplica simplilor cetăţeni şi că este necesară în contextul actual al creşterii fără precedent a riscurilor şi ameninţărilor cibernetice. În opinia SRI, temerile şi acuzaţiile sunt lipsite de orice fundament real, pentru că legea nu permite instituţiilor statului accesul la date care ţin de viaţa privată a persoanelor, fără autorizarea prealabilă a unui judecător.
