Securitatea euroatlantică şi Grupul „Bucureşti 9”
Statele din regiune membre NATO pledează, din nou, pentru prezenţă aliată întărită în estul Europei
Bogdan Matei, 01.03.2019, 12:25
Încă de la fondare, la începutul Războiului Rece, acum exact şapte decenii, raţiunea de a exista a NATO a fost, potrivit unei butade celebre, aceea „de a-i păstra pe americani în Europa şi pe ruşi afară.” Odată cu prăbuşirea dictaturilor comuniste din răsăritul continentului, valorile lumii libere s-au extins dincolo de fosta Cortină de Fier. Iar foştii sateliţi ai Uniunii Sovietice, odată eliberaţi, au ales Alianţa Nord-Atlantică. Geopolitic, flancul estic al acesteia rămâne cel mai vulnerabil, aşa că statele din zonă sunt obligate să-şi coordoneze strategiile de securitate. Joi, la Kosice, în Slovacia, preşedinţii României, Bulgariei, Cehiei, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei şi Slovaciei au adoptat, la finalul summitului Formatului Bucureşti 9, o declaraţie în care subliniază importanţa prezenţei înaintate a NATO, de la Marea Baltică la Marea Neagră.
Lansat la iniţiativa şefilor de stat din România şi Polonia, Formatul B9 a mai avut un prim summit în noiembrie 2015, la Bucureşti, şi un al doilea la Varşovia, în iunie 2018. La Kosice, în prezenţa secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, cei nouă preşedinţi şi-au reiterat preocuparea faţă de conflictul din estul Ucrainei şi de tensiunile recente din Marea Azov şi Marea Neagră . Acţiunile militare din ultima perioadă demonstrează că Rusia ameninţă în continuare stabilitatea acestei regiuni – a afirmat, tranşant, preşedintele român, Klaus Iohannis. El a subliniat că evoluţiile din aceasta regiune arată că este nevoie ca statele aliate să întreprindă mai mult, pentru o apărare robustă, deopotrivă terestră, aeriană şi maritimă. Preşedintele Iohannis a spus că trebuie acordat mai mult sprijin şi partenerilor NATO din Est, precum Ucraina sau Georgia, pentru a le spori capacitatea de a se apăra în faţa oricărui tip de ameninţări, fie acestea militare, cibernetice sau pur propagandistice. În plus, a afirmat şeful statului român, este nevoie de o cooperare strânsă în relaţia dintre NATO şi Uniunea Europeană.
Potrivit trimisei Radio România, pentru întărirea prezenţei aliate pe flancul estic a pledat şi preşedintele Poloniei, Andrzej Duda. El a calificat acţiunile Rusiei drept o recidivă cât se poată de clară a ambiţiilor imperiale, la care NATO trebuie să reacţioneze corespunzător. În teren, de altfel, chiar zilele acestea, militari din forţele terestre americane dislocate în Europa vin din Polonia la Baza Aeriană „Mihail Kogălniceanu”, din sud-estul României, ca parte a angajamentului Statelor Unite în asigurarea securităţii flancului estic al NATO, în cadrul Operaţiunii Atlantic Resolve. Cei 500 de militari americani au în dotare tancuri şi maşini de luptă de infanterie, susţinute de elicoptere. Alături de camarazii lor români, ei participă la exerciţii multinaţionale. Trupele americane vor staţiona în România nouă luni, după care vor fi înlocuite de alte unităţi, asigurând astfel o prezenţă consistentă, bazată pe rotaţie continuă, în Europa.
